Consumul de droguri – cifrele realității din România! Raportul complet al Agenției Naţionale Antidrog

Anual, Agenţia Naţională Antidrog elaborează Raportul Naţional privind situaţia drogurilor în România, document de referinţă pentru specialiştii şi practicienii în domeniul drogurilor, pentru decidenţi şi pentru orice persoană interesată de ultimele tendinţe înregistrate în evoluţia acestui fenomen.

Potrivit rezultatelor ultimului studiu în populaţia generală – GPS 2016, la nivelul populaţiei generale se identifică o prevalenţă de-a lungul vieţii a consumului oricărui tip de drog ilicit de 7,6%. Prevalenţa în ultimul an a acestui tip de consum este de 4,1%, în timp ce, pentru consumul din ultima lună se observă o prevalenţă de 1,8%.
Canabisul continuă să fie cel mai consumat drog în România, deşi înregistrează cele mai mici valori din Europa.
După canabis, pe poziţia a doua în „topul” celor mai consumate droguri în România, se situează noile substanţe psihoactive (NSP) – 2,5%. Urmează: cocaină/ crack şi LSD – câte 0,7%, ecstasy – 0,5%, ciuperci halucinogene – 0,4%, heroină, amfetamine şi ketamină – câte 0,3%.
Consumul oricărui drog ilicit prezintă prevalențe de două ori mai mari în rândul adulților tineri (grupa de  vârstă 15-34 ani), față de cele înregistrate în populația generală (15-64 ani), dar ratele sunt similare celor identificate în populația școlară (16 ani).
Principalele droguri stimulante ilicite disponibile în România sunt ecstasy, cocaina, și amfetaminele.
Pentru drogurile stimulante, valorile înregistrate de indicatorii de monitorizare sunt mici, tendințele în consum fiind diferite în funcție de tipul drogului și populația studiată, dar se constată creșterea solicitărilor pentru serviciile de tratament.
În 2017, numărul estimat de consumatori problematici de opioide, la nivel național, este 20288 (95% CI: 10084-36907), rata fiind 1,651
(95% CI: 0,8 – 2,9) consumatori problematici de opioide la 1000 de locuitori din România. Estimarea s-a realizat prin metoda captură-recaptură, utilizând 3 baze de date ”caz cu caz”: baza privind admiterea la tratament ca urmare a consumului de droguri (n=915 cazuri
unice), baza de urgențe medicale cauzate de consumul de droguri ilicite (n=236 cazuri unice) și baza privind programele de schimb de seringi (n=1655 cazuri unice).

Tratament
În anul 2017, numărul beneficiarilor care au solicitat tratament pentru dependența de droguri este de 3577.
Majoritatea admiterilor au vizat acordarea de tratament specific pentru consumul de canabis (49,3%). În ceea ce priveşte cererea de tratament pentru consumul de opioide, se observă tendinţa descendentă conturată anterior (scădere cu 4,7%). Solicitările pentru acest tip de consum reprezintă aproximativ un sfert (25,7%) din numărul total al celor admişi la tratament pentru consum de droguri în 2017.
Solicitările de tratament pentru probleme cauzate de consumul noilor substanţe psihoactive se menţin la aceleaşi valori, atât ca număr, cât şi ca pondere (scădere de la 697 cazuri, la 694 cazuri; reprezentând 19,4% din totalul admiterilor).
Consecințe ale consumului de droguri în planul sănătății și răspunsuri
Decese asociate consumului de droguri
În anul 2017, au fost înregistrate 32 cazuri de decese asociate în mod direct consumului de droguri şi 10 cazuri de decese indirect asociate consumului de droguri. În toate cele 32 de decese directe s-au efectuat examene toxicologice în vederea decelării prezenţei de produşi psihoactivi, examene făcute la Laboratorul de Toxicologie al Institutului Naţional de Medicină Legală (INML) Bucureşti.
În anul 2017, domină intoxicaţiile cu opiacee – 87,5%.
Urgenţe medicale cauzate de consumul de droguri
La nivel naţional, în 2017, au fost înregistrate 3018 cazuri de urgenţe medicale în care a fost semnalat consumul cel puţin al unui drog ilicit (consum singular sau în combinație).

Din totalul cazurilor în care s-a raportat consum de droguri ilicite, în 36,5% a fost menționat consumul de noi substanţe psihoactive – NSP (singular sau în combinație), în 18,9% dintre cazuri a fost consemnat consumul de canabis, iar în 8,9% s-a declarat consum de opiacee (heroină, metadonă sau opiacee generic). Totodată, în 3% dintre cazurile înregistrate s-a raportat consum de halucinogene, 2,3%
consum de stimulanți, în 1,8% consum de solvenți volatili și în 1,7% consum de cocaină. De asemenea, în 3,5% dintre cazuri a fost consemnat generic consumul de droguri, fără a se menţiona tipul substanţei consumate. Consumul de medicamente a fost raportat în 23,4% din cazurile de urgență înregistrate. Se remarcă o tendință descendentă a ponderii cazuisticii de urgenţă în care a fost raportat consumul de droguri multiple, conturându-se astfel o schimbare faţă de anii anteriori, privind proliferarea consumului mixt de droguri.

Boli infecţioase asociate consumului de droguri
Având în vedere calea de transmitere probabilă, din totalul de 692 noi cazuri diagnosticate cu HIV/ SIDA, notificate în anul 2017 de Compartimentul pentru Monitorizarea şi Evaluarea Infecţiei HIV/SIDA în România – INBI “Prof. Dr. M. Balş”,106 sunt consumatori de droguri injectabile, reprezentând 15,31% din totalul cazurilor notificate.
Prevalențele în ceea ce privește infectarea cu bolile supravegheate (HIV/ SIDA și hepatite virale B și C) a consumatorilor de droguri injectabile admiși la tratament în anul 2017 sunt următoarele: 15,9% au declarat că au HIV/ SIDA, 7,4% au declarat că au fost diagnosticaţi cu status pozitiv în ceea ce priveşte virusul hepatitei B şi 45,6% au declarat că sunt infectaţi cu virusul hepatitei C. În anul de referință se
constată o schimbare a tendinței conturate în anii anteriori în privința prevalenței bolilor infecțioase asociate consumului de droguri, în sensul creșterii acesteia atât pentru infecția cu HIV și VHC, cât mai ales pentru infecția cu VHB.
Persoanele care își injectează droguri, înrolate în programele de schimb de seringi în anul 2017, au prezentat cel mai mic nivel al infectării cu HIV din ultimii 6 ani (8,7%). Prevalența VHC este de 45,9%, iar în ceea ce privește prevalența VHB, se observă o stabilizare a acesteia, 6,2% din consumatorii de droguri injectabile prezentând status pozitiv la acest virus.

Piața drogurilor
Analiza datelor aferente indicatorilor privind oferta de droguri în anul 2017 confirmă și menține concluzia potrivit căreia România este, deopotrivă, o țară de tranzit pentru traficul ilicit de droguri, dar și un teritoriu în care piața ilicită a drogurilor prezintă o disponibilitate în creștere pentru majoritatea tipurilor de droguri, în special canabis, cocaină, MDMA și medicamente cu conţinut stupefiant, aspect relevat de numărul în creștere al capturilor înregistrate pentru aceste substanțe. Totodată, chiar dacă numărul culturilor ilicite de canabis înregistrează o scădere, există în continuare o preocupare pentru dezvoltarea activităţilor ilicite organizate privind cultivarea şi traficarea acestui tip de drog, dovadă fiind cantităţile mari de masă
plante canabis confiscate care reprezintă 75,72% (1540,019 kg) din cantitatea totală de droguri confiscată în anul 2017.
Cantitatea totală de droguri confiscate înregistrează o scădere semnificativă faţă de anul 2016. Cele mai multe capturi au fost înregistrate pentru canabis (2861 de capturi), MDMA (477 capturi), heroină (222 capturi), rezină de canabis (185 capturi), cocaină (169 capturi), fragmente vegetale cu THC (153 capturi).
Traficul la nivel naţional rămâne în continuare determinat de cantităţi mici de droguri traficate la nivelul străzii, destinate consumului propriu (micul tafic stradal), cu creșteri ale numărului de capturi pentru fiecare nivel de piață, cu excepția celor realizate pentru heroină și NSP, care înregistrează scăderi.
Peste 74% din numărul total de capturi reprezintă capturi mai mici de 5 g (ceea ce reprezintă 0.14% din cantitatea totală de droguri confiscate) acestea fiind realizate pentru canabis, MDMA, heroină, medicamente cu conținut stupefiant și cocaină şi doar puțin peste 2% din numărul total de capturi reprezintă capturi mai mari de 1kg (peste 96% din cantitatea de droguri confiscată).
Canabisul rămâne cel mai capturat drog la nivel naţional, fiind evidenţiată în continuare o preocupare pentru cultivarea ilicită a acestuia (99,2% din cantitatea totală de droguri confiscate reprezintă capturi de canabis). Cantitatea confiscată de masă plante de canabis reprezintă 75,72% din cantitatea totală de droguri confiscată în cursul anului 2017.
Medicamentele cu conţinut psihotrop şi stupefiant (benzodiazepine, morfină, zolpidem, barbiturice, oxicodonă) înregistrează o creștere a disponibilității față de anul 2016, reflectată atât prin creșterea cantităţilor/comprimatelor confiscate, cât și a numărului de capturi realizate.
Traficul şi consumul de droguri ca fenomen rămâne concentrat în Municipiul Bucureşti şi judeţele Timiş şi Constanţa.
Infracționalitatea la regimul drogurilor
Parametrii de evaluare a infracționalității la regimul drogurilor la nivel național se încadrează în parametrii generali ai anului 2016, cu mici variații pozitive ale valorilor.
Pe fondul scăderii numărului de dosare penale având ca obiect traficul și consumul de droguri înregistrate la nivelul instanţelor de judecată, fenomenul infracţional la regimul drogurilor înregistrează cea mai mare valoare a numărului de persoane trimise în judecată, concomitent cu creșterea numărului de persoane condamnate, atât pentru activităţi de trafic ilicit, cât şi pentru deținere pentru consum propriu.
La nivelul instanţelor de judecată, în anul 2017 au fost înregistrate 746 dosare penale la regimul drogurilor , valoare numerică ce reprezintă 1,24% din totalul dosarelor penale înregistrate la nivelul tribunalelor (60152) şi 0,20% din cele la nivel naţional (381763). Ponderea persoanelor condamnate la
regimul drogurilor la nivelul tribunalelor este de 17,45% din numărul total al persoanelor condamnate definitiv (5404).
Măsurile coercitive alternative se regăsesc în practica instanţelor de judecată care aplică, cu precădere, pedeapsa închisorii cu suspendarea executării sub supraveghere a acesteia și amenda penală. Implicarea minorilor în activităţi de trafic şi consum de droguri s-a dublat (7 condamnări au avut ca obiect infracţiuni de deţinere de droguri pentru consum propriu).

Numărul total al faptelor penale incriminate de Legea nr. 194/20114 raportat la valorile înregistrate în anul 2016 a crescut semnificativ.
Numărul persoanelor depistate în trafic, care au condus autovehicule sub influenţa unor substanţe sau produse stupefiante este în creștere.
Marile aglomerări urbane continuă să rămână zone cu potenţial criminogen ridicat în ceea ce priveşte regimul juridic al drogurilor, în Bucureşti, Constanţa, Cluj și Dâmbovița fiind înregistrate cele mai multe dosare penale soluţionate şi cele mai multe persoane condamnate.

Consumul de droguri în penitenciar
Complexitatea definitorie problematicii drogurilor în mediul penitenciar constituie un argument determinant pentru factorii decidenți din România în stabilirea, cu celeritate, a răspunsurilor necesare contracarării consecințelor acestui fenomen. Astfel, obiectivele stabilite în documentele programatice din sfera politicilor antidrog și nu numai, au reprezentat elemente de reper în activitatea desfășurată în anul 2017, eforturile interinstituționale îndreptându-se spre asigurarea corespunzătoare a serviciilor de asistență oferite consumatorilor de droguri aflați în custodia unităților de detenție.
Ponderea deținuților care au declarat consum de droguri la depunerea în penitenciar este de 9,3% în populația persoanelor aflate în custodia unităților penitenciare la data de 31 decembrie 2017. Potrivit datelor furnizate de Administrația Națională a Penitenciarelor, drogul consumat, cu precădere, înainte de intrarea în detenție rămâne heroina, fiind urmată de noile substanțe psihoactive și canabis. Heroina reprezintă cel mai consumat drog și în rândul deținuților care s-au declarat consumatori de droguri sau au fost identificați drept consumatori de droguri în timpul detenției.

Conform datelor rezultate din monitorizarea indicatorului Admitere la tratament ca urmare a consumului de droguri, la sfârșitul anului 2017, 390 consumatori de droguri se aflau în evidența serviciilor de  asistență disponibile în regim privativ de libertate. Jumătate dintre aceștia (50,3%) a beneficiat de asistență în arestul poliției. Peste 2/3 (69,5%) dintre beneficiarii serviciilor de asistență oferite în mediul privativ de libertate le-au accesat în anul 2017: 42,4% în unitățile sistemului penitenciar, iar 57,6% în arestul poliției. În funcție de mediul privativ de libertate, se constată că solicitarea de asistență pentru consumul de canabis este mai mare (64,3%) în centrele de arest ale poliției, în timp ce, în unitățile sistemului penitenciar domină (58,8%) cererile de asistență ca urmare a consumului de opiacee (heroină – 68,4% și metadonă – 31,6%). În privința noilor substanțe psihoactive, se constată că serviciile de asistență sunt accesate, în mai mare măsură, în arestul poliției (26,5%) decât în unitățile penitenciare (11,9%). Segmentul de vârstă 15-24 ani reprezintă intervalul cu cea mai mare expunere la riscul de inițiere în consumul de substanțe psihoactive.

Cercetare
Cercetarea în domeniul drogurilor este realizată, în principal, de instituții şi autorităţi publice, dar și de către organizații neguvernamentale, rezultatele fiind diseminate prin intermediul website-urilor și revistelor de specialitate. Atât instituțiile şi autorităţile publice, cât și organizațiile neguvernamentale pot beneficia de fonduri externe, din partea unor finanţatori, cum ar fi: Comisia Europeană, Banca Mondială, Fondul Global de Combatere a HIV, Tuberculozei și Malariei, Open Society Institute, UNICEF, UNODC.
Activitatea Agenției Naționale Antidrog în domeniu este sprijinită de un Consiliul Științific (bazat pe modelul Observatorului European de Droguri şi Toxicomanii), care se reunește, de regulă, în fiecare an. Printre alte responsabilități, acest organism aprobă protocoalele de cercetare elaborate de Agenția Națională Antidrog. În 2017, au fost supuse avizării Comisiei de Etică din cadrul Consiliului Ştiinţific al Agenţiei Naţionale Antidrog, protocoalele de cercetare pentru următoarele studii:
 Studiul “Anchetă de supraveghere comportamentală şi serologică (BSS – Behavioural Surveillance Survey) în rândul consumatorilor de droguri injectabile din Bucureşti 2017”;
 Studiul „Consumul de droguri în penitenciar”.
În urma analizei, cele 2 protocoale de cercetare au primit aviz favorabil. În România, publicațiile științifice orientate către cercetarea în domeniul drogurilor sunt încă limitate. Cu toate acestea, diferite reviste publică subiecte de interes în domeniul sănătății publice și științelor sociale, care au inclus articole bazate pe proiecte de cercetare derulate în domeniul reducerii cererii de droguri.

Surprinzând o imagine completă asupra fenomenului drogurilor în România, atât din perspectiva reducerii cererii de droguri, cât şi din cea a reducerii ofertei de droguri, lucrarea prezintă eforturile depuse de instituţiile guvernamentale cu atribuţii în domeniu, dar şi de organizaţiile neguvernamentale implicate în lupta antidrog, precum şi progresele înregistrate de România în combaterea acestui flagel.

Raportul cuprinde date şi informaţii din anul 2017 privind consumul şi traficul de droguri în România, fiind evidenţiate tendinţele de evoluţie înregistrate de ţara noastră, atât pe linia prevenirii consumului de droguri, cât şi pe cea a combaterii traficului de droguri, precum şi intervenţiile şi măsurile adoptate de instituţiile publice faţă de problematica drogurilor.

În acest sens, au fost incluse numeroase analize statistice asupra indicatorilor de monitorizare, recomandaţi la nivel european pentru evaluarea dimensiunii consumului de droguri, dar şi a criminalităţii asociate drogurilor, după cum urmează: prevalenţa consumului de droguri în populaţia generală, admiterea la tratament ca urmare a consumului de droguri, boli infecţioase asociate consumului de droguri, urgenţe medicale cauzate consumului de droguri, decese asociate consumului de droguri şi consumul problematic de droguri, disponibilitatea drogurilor şi oferta de droguri pe piaţa ilicită, preţul şi puritatea drogurilor, criminalitatea asociată drogurilor, numărul şi volumul capturilor de droguri.

Sunt avute în vedere o serie de aspecte deosebit de relevante, pentru a reda activităţile desfăşurate în plan legislativ (adoptarea de acte normative specifice domeniului de prevenire şi combatere a consumului şi traficului de droguri, iniţierea de acte normative noi sau de modificări ale celor existente, aplicarea unor reglementări juridice), precum şi pe cele derulate în planul prevenirii consumului de droguri (prevenire în şcoală, prevenire în familie, prevenire în comunitate).

Din analizele efectuate, a rezultat o relativă stabilizare a fenomenului în domeniul cererii de droguri, la nivelurile observate în anii anteriori. În continuare, zonele cu cel mai mare risc de consum se conturează în jurul marilor centre universitare sau în zonele de graniţă. Fenomenul infracţional la regimul drogurilor menţine caracteristicile anilor anteriori.

Multitudinea datelor şi analizelor incluse în Raportul naţional privind situaţia drogurilor conferă acestei lucrări o valoare informaţională deosebită, care devine astfel un reper pentru politicile antidrog promovate de Guvernul României, prin Agenţia Naţională Antidrog – coordonatorul naţional al luptei antidrog, şi implementate de instituţiile guvernamentale cu atribuţii în domeniu.

Informaţii complete privind situaţia drogurilor în România se regăsesc pe pagina de internet a Agenţiei Naţionale Antidrog, accesând următorul link: http://www.ana.gov.ro/rapoarte_nationale.

You may also like

0 comments

By