Medic Magda Marin – Neplăcerile sănătăţii declanşate de căldură

magdamarinSpecialiştii propun 5 strategii de prevenire a celor mai frecvente afecţiuni sau situaţii care pun în pericol sănătatea unei persoane în anotimpul călduros, care ar putea trasforma perioada vacanţei într-una de coşmar. Iată mai jos câteva dintre măsurile de prevenţie, care alături de un pahar de limonadă rece, pot face oricui vara mai frumoasă.

Deshidratarea şi insolaţia

Deshidratarea şi insolaţia sunt strâns legate una de alta şi sunt întâlnite la persoanele care stau vreme îndelungată în soarele torid al verii, fără niciun fel de protecţie. Practic, din cauza căldurii, oamenii transpiră, iar concentraţia de electroliţi a lichidelor corpului poate fi echilibrată doar cu ajutorul lichidelor. Dacă o persoană este deshidratată, nu poate transpira suficient, pentru ca transpiraţia să scadă temperatura corpului. Iar acest lucru devine periculos, mai ales pe timpul verii, când există pericolul insolaţiei.
Semnale de avertizare. Simptomele de deshidratare pot varia de la sete şi oboseală generală, la dureri de cap, greaţă şi confuzie. În cazul insolaţiei, apar inclusiv durerile de cap până la confuzie, dar pot să apară chiar şi delirul şi halucinaţiile.
Ce se poate face. Deshidratarea este uşor de tratat cu fluide. Insolaţia necesită vizita la camera de urgenţă a unui spital pentru administrarea de fluide pe cale intravenoasă. Uneori, în cazul insolaţiei grave, rinichii pot ceda.

Toxiinfecţia alimentară

Toxiinfecţia alimentară este mai frecventă vara decât în restul anului, din numeroase motive. Atunci când temperaturile sunt ridicate, există mai mulţi factori care pot degrada alimentele. La temperatură inadecvată, microorganismele care provoacă toxiinfecţii alimentare se pot multiplica. Atât salata cu paste, dar şi sandwichul cu şuncă se pot transforma în surse de bacterii doar în drumul de la magazin către casă, dacă nu sunt ferite de căldura excesivă.
Ce se poate face. Există patru reguli de bază, pe timp de vară, importante pentru prevenirea toxiinfecţiei alimentare: alimentele vor fi preparate suficient termic; se vor respecta condiţiile de igienă; păstrarea acestora se va face la rece, în condiţii optime; mâncărurile nu se vor amesteca una cu alta. Fiecare persoană, înainte de a lua masa, îşi va spăla mâinile cu apă şi săpun. Dacă nu este posibil acest lucru, îşi va şterge mâinile cu şerveţele dezinfectante înainte să manipuleze produsele alimentare.
Pentru a ştii când s-a atins temperatura optimă când se găteşte un fel de mâncare, specialiştii recomandă utilizarea unor termometre special concepute în acest scop. În cazul unui picnic, se vor folosi lăzi frigorifice pentru păstrarea la rece a alimentelor. Nu se vor refrigera produsele alimentare care nu necesită acest lucru. O altă alternativă este să se congeleze alimentele care vor fi luate la picnic cu puţin timp înainte, astfel încât atunci când va veni momentul mesei, acestea să fie dezgheţate. Un aspect important este să se utilizeze separat ustensilele pentru prepararea cărnii crude de cele folosite pentru mâncat.
Semnale de avertizare. Principalele manifestări sunt: vărsături, crampe stomacale, diaree şi alte simptome asemănătoare gripei. Tratamentul trebuie instituit în unele cazuri de toxiinfecţie alimentară la 2-6 ore de la declanşarea simptomelor (acestea pot persista până la trei zile).
Ce se poate face. Dacă în ciuda eforturilor depuse, toxiinfecţia alimentară încă se manifestă, este foarte important să se ştie că unele tipuri ale bolii, cum ar fi cele provocate de E coli O157:H7, pot pune viaţa în pericol, în mod special a copiilor mici, persoanelor în vârstă şi în cazul celor cu sistemul imunitar slăbit. Simptomele care sunt severe sau prelungite pot avea nevoie de tratament special. De aceea, cei care bănuiesc că ar avea toxiinfecţie alimentară trebuie să se adreseze medicului.

Muşcăturile de ţânţari

Pe lângă faptul că muşcăturile de ţânţari au efecte neplăcute, prin intermediul acestora se pot transmite şi boli destul de grave (cum ar fi encefalita sau virusul West Nile, de exemplu).
Cum pot fi evitate. Muşcătura de ţânţari poate fi evitată fie prin aplicarea pe piele a uleiurilor de lămâie, eucalipt (sau chiar oţet diluat cu apă), utilizarea pastilelor sau aparatelor care alungă insectele, purtarea de haine lungi şi largi sau utilizarea de spray-uri şi loţiuni repelente contra muşcăturilor de ţânţari. De asemenea, pe cât posibil, se va evita să se stea în aer liber în amurg şi în zori.
Semne de avertizare. Înţepăturile de ţânţari pot fi observate pe piele sub forma unor umflături roşii, pruriginoase.
Ce se poate face. Muşcăturile de ţânţar dispar, de obcei, în mai puţin de o săptămână. Între timp, zona poate fi menţinută curată şi spălată şi se poate aplica gheaţă sau o compresă rece, iar pentru ameliorarea mâncărimilor se va administra un antihistaminic sau o loţiune calmantă. Aproape 80% dintre persoanele infectate cu virusul West Nile, posibil să nu manifeste niciun simptom. Totuşi, persoana care va avea dureri de cap, febră, dureri musculare, greaţă, vărsături, ganglioni limfatici inflamaţi sau erupţii la nivelul pielii localizate în zona stomacului, pieptului şi spatelui se va adresa de urgenţă medicului.

Urechea înotătorului

Urechea înotătorului sau otita externă poate deveni un coşmar pentru copii, pe timpul verii. După ce o persoană face duş, baie sau înoată, în canalul auditiv poate rămâne apă care va duce la inflamarea şi infecţia urechii.
Cum poate fi evitată. Purtarea dopurilor de urechi pentru ca apa să nu pătrundă în interiorul acestora este una dintre alternativele cele mai indicate.
Semne de avertizare. Auzul poate fi înfundat, se poate declanşa febra, ganglionii limfatici se pot umfla, durerea se accentuează la palparea sau atingerea urechii şi persistă senzaţia de apă prezentă în urechi.
Ce se poate face. Tratamentul se va face doar pe baza prescripţiei medicale. De aceea, în cazul prezenţei simptomelor enumerate mai sus, se va consulta medicul.

Arsurile solare

Nimic nu este mai rău decât o arsură solară pe timp de vară. Şi, desigur, când pielea este arsă, trebuie evitat soarele. Lumina solară este compusă din lumina infraroşie vizibilă şi ultravioletă (formată din raze UVA, UVB şi UVC). Razele UVA bronzează, dar ridează pielea, iar razele UVB cauzează arsurile solare, facilitează îmbătrânirea prematură şi pot declanşa chiar şi cancerul de piele.
Cum pot fi evitate. Protejarea pielii de razele ultraviolete sau chiar evitarea acestora previne apariţia arsurilor solare. Dermatologii recomandă utilizarea unei creme cu ecran cu spectru larg de protecţie eficientă împotriva radiilor (fie le blochează, fie le absoarbe). Aceasta poate fi utilizată chiar şi când afară este nor, întrucât cele mai multe dintre razele UV pătrund printre nori.
Semnale de avertizare. Deşi soarele oferă o culoare frumoasă a pielii, după bronzare, câteva ore mai târziu se vor simţi şi efectele negative ale acestuia dacă nu se iau măsuri pentru protecţia solară. Simptomele apar, de obicei, la patru ore de la expunerea la soare şi se înrăutăţesc în următoarele 24-36 de ore, dar se vindecă în maxim 5 zile. În cazul arsurilor solare uşoare, pielea devine roşie, caldă şi sensibilă la atingere. Cu cât pielea este mai arsă de soare, devine mai umflată, iar uneori pot să apară chiar şi mici vezicule.
Ce se poate face. Pentru tratarea unei arsuri solare se poate folosi ibuprofen, acetaminofen sau aspirină pentru diminuarea durerilor de cap şi a febrei şi apă potabilă pentru rehidratare. Recomandate sunt şi compresele sau băile reci. În cazul în care arsura solară este severă şi au apărut chiar şi băşicile, se recomandă acoperirea zonei cu un tifon steril pentru prevenirea infecţiei. Nu se vor sparge veziculele, întrucât acest lucru încetineşte procesul de vindecare şi creste riscul infecţiei.

Dr. Magda MARIN, medic specialist Medicină de familie/Ecografie MED-CLINIC

You may also like

0 comments

By