ISU vă provoacă la o simulare de cutremur

Petru marcarea a 39 de ani de la cutremurul din 1977, în data de 04.03.2016, ora 12.00, ISU ARGEŞ vă propune să participaţi la o simulare în contextul producerii unui seism puternic. Acest lucru presupune ca cetăţenii, oriunde s-ar afla la muncă, acasă, la scoală etc. să se comporte ca în cazul producerii unui cutremur real timp de 1 minut.

Pentru acesta acţiune nu trebuie să nu mergeţi la serviciu sau să renunţaţi la activităţile cotidiene pe care vi le propuneţi, ci dimpotrivă trebuie să vă faceţi exact programul dumneavoastră de zi cu zi.

Scopul principal al acestei simulări este a pregăti populaţia pentru un cutremur, aşadar, vedeţi această acţiune ca pe o oportunitate de a învăţa ce să faceţi înainte, în timpul, dar şi după cutremur. Toţi cetăţenii sunt invitaţi să participe, de la cei care stau singuri în casă până la marile companii de birouri. Vorbiţi cu colegii de muncă, vecinii şi prietenii despre această simulare şi încurajaţi-i să participe.

Trimite o fotografie din timpul „cutremurului”

Acţiunea va fi mediatizată şi pe site-ul inspectoratului şi pe Facebook, prin crearea unui eveniment la care toţi participanţii sunt bineveniţi. Puteţi ajuta la promovarea acestei iniţiative a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă al Judeţului Argeş dând share sau like. Trimite-ne o fotografie din timpul acţiunii cu cineva care participă şi se protejează ca şi când s-ar produce un cutremur. Pe pagina noastră Facebook o să postăm toate fotografiile primite. Fotografiile pot fi adaugate direct pe contul de Facebook, împreună cu comentariul dumneavoastră, sau trimise prin e- mail la rel.pub@isuarges.ro .

Trebuie să înţelegem că un astfel de eveniment nu va putea fi prevenit, iar consecinţele lui, mai mult sau mai puţin grave, cu mai multe sau mai puţine victime,depind în bună măsură de modul în care fiecare dintre noi înţelegem să ne pregătim şi să ne comportăm corect într-o astfel de situaţie.

Declanşarea unui cutremur ne surprinde întotdeauna. De aceea, mişcările seismice au efecte psihologice negative asupra oamenilor. În încheiere, vom concluziona şi vom reaminti pe scurt ce este cel mai important să facem pentru a fi în siguranţă.

Măsuri de pregătire:

– în locuinţe nu se vor efectua modificări constructive fără avizul de specialitate (extinderi sau reduceri ale

unor spaţii), lucrări ce pot afecta structura de rezistenţă a clădirii;

 – nu se vor amplasa, la înălţime, obiecte grele pe piesele de mobilier sau pe elementele structurale ale clădirii dacă acestea afectează rezistenţa construcţiei

 fiecare familie trebuie să aibă un ”Plan de urgenţă” în caz de cutremur (să stabilească din timp de normalitate care este cel mai sigur loc în caz de cutremur);

 trebuie cunoscută amplasarea comutatoarelor, siguranţelor, robinetelor generale şi locale pentru electricitate, apă şi gaze şi modul lor de manevrare, astfel încât la nevoie să poată fi acţionate cu operativitate;

 constituirea unei rezerve sau a unui rucsac pentru situaţii de urgenţă care să conţină obiecte ce vă ajută pentru 3-5 zile în cazul în care este nevoie să supravieţuiţi fară ajutor din exterior.

 

Reguli esenţiale în caz de cutremur:

 Identifică cel mai sigur loc unde te poţi adăposti (ex.: pe hol sub o grindă sau sub o piesă mai rezistentă de mobilier, cât mai departe de obiecte care te pot răni: mobile suprapuse, ferestre, vitrine, lămpi, etc);

 Discută cu familia şi stabiliţi cum veţi proceda. Identifică modalitatea de a închide alimentarea cu gaz şi energie electrică.

 Adăposteşte-te în locul stabilit pe timpul cutremurului (Jos! Protejează-te! Ţine-te!);

 Utilizarea liftului ori a scărilor reprezintă un real pericol, putând conduce la accidente grave, nedorite (deplasările pe timpul seismului vă pot dezechilibra).

 

După cutremur:

 clădirile trebuie părăsite calm, fără a lua lucruri inutile, iar drumul spre ieşire trebuie verificat cu grijă, pentru a evita expunerea la pericole;

 pentru orice eventualitate, trebuie prevenită rănirea provocată de căderea unor tencuieli, cărămizi etc. La ieşirea din clădire, utilizând o cască de protecţie sau, în lipsa acesteia, un scaun (taburet) ori alt obiect protector (geantă, ghiozdan, cărţi groase etc.);

 dacă la ieşire uşile sunt blocate, trebuie să se acţioneze fără panică pentru deblocarea acestora. Dacă uşile nu pot fi deblocate, se recomandă spargerea geamului, curăţirea ramei şi a zonei de cioburi, utilizând un scaun, o vază etc. şi evacuarea prin golul astfel creat;

 în cazul în care, în urma unui cutremur sunt persoane rănite, acestea trebuie să fie eliberate din locurile unde au rămas prinse şi să li se acorde primul ajutor. Răniţii grav nu trebuie mişcaţi decât dacă sunt în pericol imediat de a fi ră- niţi suplimentar din alte cauze, până la acordarea unui ajutor sanitar-medical calificat. În caz contrar, starea răniţilor ar putea fi agravată de manevrarea necorespunzătoare. De asemenea, persoanele în putere trebuie să se îngrijească de siguranţa copiilor, bolnavilor, bătrânilor şi să acorde tot sprijinul echipelor de salvare;

 telefonul nu trebuie utilizat decât pentru apeluri către serviciile de urgenţă, în cazuri justificate, pentru a nu bloca circuitele telefonice;

 pentru a preîntâmpina eventuale dezastre cauzate de cutremure, trebuie verificată starea instalaţiilor electrice, de gaze, apă, canalizare. În cazul în care se constată avarii, trebuie închisă alimentarea locală sau generală şi anunţată unitatea de specialitate pentru intervenţie. De asemenea, nu trebuie folosit focul;

 dacă se constată că în ascensor sunt persoane blocate, operaţiunea de evacuare este dificilă şi nu există un alt pericol imediat (incendiu, scurgere de gaze, inundaţie etc.), încercaţi să calmaţi persoanele şi adresaţi-vă unei firme specializate sau seriviciilor de urgenţă, intervenind numai cu specialişti şi unelte necesare, cu grija de a nu provoca deplasarea cabinei sau căderea în gol a vreunei persoane;

 experienţa cutremurelor precedente a dovedit că este util ca oamenii să aibă cunoştinţe necesare supravieţuirii până la intervenţia echipelor de salvare, în cazul unei situaţii extreme în care, de exemplu, aceştia sunt surprinşi sub dărâ- mături, mobilier răsturnat sau într-o cameră/incintă blocată. O variantă clasică de comunicare cu personalul specializat care intervine pentru deblocare şi salvare este să se bată, la

intervale regulate, cu un obiect tare în conducte învecinate sau în pereţii incintei, până la stabilirea unui contact verbal între victimă şi salvatori;

 persoanele aflate în astfel de situaţii de criză trebuie să evite contorizarea timpului scurs până la salvare, deoarece, în astfel de condiţii, deşi timpul pare nesfârşit, corpul uman îşi mobilizează resurse nebănuite pentru a trece peste o perioadă critică. În acest mod se explică rezistenţa de sute de ore în condiţii de blocare la cutremur a unor persoane aparent fragile.

 După cutremur acordă primul ajutor celor afectaţi şi opreşte alimentarea cu gaz şi energie electrică;

You may also like

0 comments

By