„După lupta pentru ciolan şi pentru putere din ultimii 26 ani, clasa politică şi-a atras pe bună dreptate dezinteresul şi dispreţul cetăţenilor, care folosesc apelative precum „baroni locali„, „interlopi„, „nepotism„, „reţele de influenţă„, „infractori„, „grupuri infracţionale„ şi „corupţie„ atunci când se referă la politicieni, partide, scenă politică. În ultimii 2 ani, însă, suntem cu toţii martorii apariţiei unui nou trend, instituţiile de cercetare a corupţiei fiind asaltate de denunţători, informatori, salvatori de bună credinţă care îşi reclamă foştii parteneri de afaceri, foştii colegi de partid, foştii prieteni sau chiar rudele, cu un singur scop – acela de a îşi salva propria piele.
Pe acest fond, Direcţia Naţională Anticorupţie a transmis cele mai multe cereri de încuviinţare a reţinerii, a arestării preventive, de începere a urmăririi penale a membrilor Parlamentului, precum cele pentru care am votat ieri (n.r. – săptămâna trecută). Votul dat în Parlament a fost deseori criticat, deoarece a fost pusă o presiune suplimentară asupra acestor subiecte, atât de mass–media, cât şi de societatea civilă, a cărei atenţie a fost atrasă în acest fel.
Presiune se pune însă şi pe DNA, căci cetăţenii au aşteptări mari privind procesul de curăţare a scenei politice de oameni corupţi care au deformat sensul politicii şi au îndepărtat populaţia de aleşii săi. În aceste condiţii, şefa DNA anunţă pe bună dreptate că există un deficit major al procurorilor, având în vedere volumul mare de dovezi de instrumentat, un procuror având în coordonare 100-120 dosare. Acest fapt se datorează valului mare de denunţuri.
Vorbind despre procurorii DNA, şeful CSM, Mircea Aron, a spus ca aceştia „nu sunt importaţi din sistemul judiciar al unui stat ultraperformant sau ultrademocratic, ei provin din râdurile procurorilor şcoliţi şi formaţi în România, iar experienţa şi conduita lor profesională s-a dezvoltat în contextul legislativ şi instituţional românesc„. Preşedintele CSM i-a invitat pe toţi – specialişti, justiţiabili, politicieni, oameni de presă, demnitari şi simpli cetaţeni – să se raporteze la justiţie ca la o normalitate, iar restul va veni de la sine.
Oare această situaţie este una normală? Oare aceasta să fie singura soluţie de curăţare a clasei politice? Se pare că Ministerul Justiţiei răspunde la aceste întrebări prin propunerea de reînnoire a mandatului doamnei Codruţa Kovesi la şefia DNA, instituţia ale cărei rezultate sunt recunoscute şi de Comisia Europeană în Raportul de Monitorizare, Cooperare şi Verificare din anul 2016. Cum CSM a avizat în unanimitate propunerea Ministerului Justiţiei, rămane să vedem dacă şi preşedintele Klaus Johannis va fi de acord cu această reinvestire.”
Deputat Mihai Deaconu, Colegiul nr. 3, Circumscripţia nr. 3, Argeş
Lasă un răspuns