Tehnica de fixare a endoprotezei pe os aleasă de chirurg pentru a fixa permanent noua articulaţie în organism depinde de mai mulţi factori: vârstă, activitatea fizică şi calitatea osului. FIXAREA fără cimentare necesită o bună calitate a osului subiacet. Cimentarea protezei se realizează prin folosirea unui ciment osos care este o substanţă adezivă şi uneori combinată cu un antibiotic pentru a preveni complicaţiile infecţioase. Avantajele folosirii cimentului osos sunt mobilizarea mai rapidă a genunchiului după operaţie, articulaţia putând fi solicitată mai rapid. În plus, faţă de aceste două posibilităţi de fixare mai există o metodă suplimentară, fixarea hibridă. Ceea ce trebuie să ştie pacientul nostru este că artroplastia de genunchi este una dintre cele mai de succes proceduri chirurgicale la acest moment. Chiar şi aşa, orice operaţie implică şi riscuri. Există riscuri generale, cum ar fi formarea cheagurilor de sânge în vase care sunt tratate cu medicamente speciale în timpul şi după operaţie. Alte riscuri includ infecţiile, leziuni ale vaselor de sânge, ale nervilor sau fracturi produse în timpul intervenţiei, dar progresele sunt permanente în domeniul medical.
Chirurgia minim invazivă are avantajul pierderii unei mici cantităţi de sânge în timpul operaţiei, vindecarea mai rapidă, durere mai atenuată şi întoarcerea mai rapidă la activităţile zilnice. Tipul de anestezie ales poate fi cea generală sau regională, sau rahianestezie. Intervenţia chirurgicală durează între una şi două ore. După operaţie, în timpul primelor săptămâni de recuperare, mişcările vor fi limitate, aşa că ar trebui ca lucrurile de care vă folosiţi frecvent să fie aşezate în apropierea dumneavoastră, de preferat la o înălţime între nivelul taliei şi umărului. Este important de ştiut că lucrurile pe care înainte le făceaţi de rutină, zilnic, vi se vor părea foarte dificile, dar personalul medical vă dă sfaturi: dispozitive pentru ajutor la îmbrăcarea şosetelor şi ciorapilor, încălţător lung de pantofi, mânere pentru cada de baie şi toaletă, sprijin pentru a sta aşezat la baie sau duş, înălţător pentru capacul de la WC, covoraşe aderente pentru duş şi podea, dispozitive pentru a agăţa şi a ridica obiecte mici, cârje sau cadru de mers. După operaţie, fizioterapia este vitală şi se începe la câteva zile în spital, apoi urmată acasă. Durata va fi de 6 până la 8 săptămâni pentru a renunţa la cârje. Durata de viaţă a articulaţiei artificiale depinde de îndemânarea chirurgului, de calitatea implantului, dar şi de contribuţia pacientului activă. După o astfel de intervenţie trebuie evitată epuizarea, dar activităţile fizice ne menţin în formă. Aşa că mişcările ritmice şi treptate, care exercită forţe minime asupra articulaţiei sunt ideale. Sporturile care presupun mişcări bruşte şi schimbări rapide ale direcţiei trebuie evitate. Printre cele recomandate ar fi înotul, plimbările pe jos, mersul sau alergatul în apă, gimnastică, ciclism, iar printre cele interzise se numără fotbalul, volei, handbal, schi alpin, tenis, jogging.
Dr. Magda MARIN – medic specialist Medicinã de familie-Ecografie MED CLINIC
Lasă un răspuns