IdentitAR feminin. Expoziție multimedia,
spectacol lectură și un concert Oigăn, la
Convivial, din Câmpulung Muscel
Expoziția multimedia “IdentitAR feminin” va fi prezentată la Câmpulung Muscel pe 7
septembrie, de la ora 17.00, la Convivial (Negru Vodă 266). Proiectul include spectacole-
lectură din dramaturgia contemporană, o expoziție în realitatea augmentată cu instalații
digitale care pornesc de la aceste texte, folosind ilustrație, animație 3D și muzică.
Evenimentul de la Câmpulung va fi deschis cu două monoloage dramatice, "Sfaturile
Melaniei" (de Irina Nechit), în lectura lui Laurențiu Bănescu, și "Fetița din debara" (de Oana Jindiceanu), în lectura autoarei. Spectacolul va fi urmat de o sesiune de discuții cu publicul și de un concert Oigăn. Intrarea este liberă. Proiect recomandat persoanelor care au peste 14 ani.
● Expoziția, care va putea fi vizitată în perioada 9-24 septembrie, la Cafenea Coloniale, I.
L. Caragiale 22, Câmpulung, poate fi vizualizată și cu propriul telefon mobil (iOS sau
Android), instalând aplicația gratuită Reniform App din App Store/Google Play.
Recomandăm folosirea căștilor în expoziție.
“IdentitAR feminin” este un univers populat cu siluete de femei și fete în nenumărate roluri,
chipuri ale aceluiași avatar, care-și păstrează esența în furtunile unor destine unice, descrise de
zece texte dramaturgice semnate de autoare din România și Republica Moldova. Identitatea
feminină este recompusă dintr-un mozaic de ipostaze, fiică a tatălui sau, poate, a mamei, femei
rătăcite în aventuri est-europene, care înfruntă sărăcia, visând o viață mai bună, sau copile
captive în saga tragi-comică a datoriei de a-și salva familia printr-o căsătorie convenabilă peste
Ocean. Din copilărie până la maturitate, din adolescență până la bătrânețe, personajele feminine
descrise de aceste texte trec în revistă aspectele universale legate de percepția rolului femeii în
societate. În plan secund, se conturează o a doua identitate, cea națională, modelată de spații
aflate la confluența multiplelor puteri străine, locuri care au cunoscut experiența emigrării
masive, a sărăciei sau de lipsei de speranță.
La Câmpulung vor fi prezentate două texte multiplu premiate, povești care prezintă două vârste,
două perspective feminine, una a unei femei tinere, cu o copilărie marcată de lipsuri emoționale,
aflată la început de drum, cealaltă a unei vârstnice, care își permite să privească în urmă și să le
dea tinerilor sfaturi șugubețe.
“E-e-ei, tare-aș vrea să-i văd pe copiii mei, să mai stăm de vorbă, să mai șuguim, să mai râdem…
Cine-i vinovat că s-au împrăștiat toți, ca potârnichile, prin lume? Cine-i vinovat că la noi în țară
îi HAOS? Măi Iorgule, tu știi cine-i vionovat? Conducătorii! Ei grăiesc la televizor că or face
locuri de muncă. Păi dacă or face, milioane de oameni s-or întoarce. Da' vezi că nu se-ntorc!
Aicea nu-i de trăit, măi Iorgule! Aicea-i de murit” – se revoltă Melania, personajul Irinei Nechit
– o scriitoare născută, în 1962, în satul Antonești, judeţul Cahul, Republica Moldova.
Irina Nechit este membră a Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova și a Uniunii Scriitorilor
din România. Textul dramaturgic Sfaturile Melaniei a obținut premiul pentru cea mai bună piesă
contemporană la Gala Uniunii Teatrale din Republica Moldova, în 2018, și a fost montat la
Teatrul Odeon din București, cu titlul Republica Melania – regia Gelu Colceag, cu Rodica
Mandache în rolul titular. Irina Nechit a participat la simpozioane și festivaluri literare din
Franța, Germania, Belgia, Austria, Bulgaria, Slovacia, Slovenia, Letonia, Lituania, România și
Republica Moldova. Este jurnalist cultural, colaborator al unor reviste de prestigiu de pe ambele
maluri ale Prutului.
Pendulând între vârste și epoci, monologul confesiv al Oanei Jindiceanu ne poartă prin copilăria
marcată de lipsuri emoționale și abuz fizic a unei tinere femei, care găsește puterea de a depăși
carențele afective și de a da sens propriei existențe. “«-Îl doare-n undeva de tine pe tac-tu! Acum
are alt copil.» Am auzit asta de atât de multe ori, încât am sufocat gândul care îmi spunea: «Nu-i
adevărat! Nu poate fi adevărat! Tata mă iubește, doar că nu se poate înțelege cu femeile astea – cu
mama și cu bunică-mea, ca și mine. Semănăm». Ele îmi spun mereu că sunt îngălată ca tata, o
mincinoasă ca tata, tot ce-i mai rău în lume, e ca tata” – spune personajul Oanei Jindiceanu.
“Fetița din debara” este primul text dramatic scris de Oana Jindiceanu, o actriță aplaudată pe
scena Teatrului de Artă, la Godot sau la Green Hours. A scris piesa “Fetița din debara” în cadrul
unui atelier de dramaturgie coordonat de Mimi Brănescu, la Centru Cultural “Ion Sava”, TNB.
Această monodramă a devenit un one-woman show la Teatrul de Artă București, în interpretarea
autoarei și în viziunea regizorală a doi artiști, Alexandru Unguru și Andreea Gărmoșteanu.
O expoziție multimedia
Istoriile sunt reinterpretate de artiști vizuali în lucrări interdisciplinare, care dau atmosferă și
tridimensionalitate personajelor, punctând destine feminine și problematicile ridicate de textele
dramatice. Poveștile, imaginate la confluența dintre arte, prind aripi într-un mic univers creat
pentru a spori experiențele senzoriale și pentru a îmbogăți percepția asupra realității. Muzică și
sunete, lumini, mișcare, voci, animații 3D, decor, toate recompun lumi noi, pornind de la expresii
literare. Mintea, sufletul și simțurile devin ele însele parte din spectacol, iar spectatorul se
transformă într-un creator de sens. Un colectiv mulidisciplinar a imaginat această experiență
pentru Câmpulung, pornind de la o selecție de texte dramatice realizate de Ada Maria Ichim,
scenarist, critic de teatru și film. Parte din echipa Reniform Production, artiștii vizuali Ioana
Nicoară și Sergiu Negulici sunt autori de filme de animație și creatorii unor proiecte culturale
apreciate în țară și străinătate. Sergiu Negulici este cunoscut internațional pentru producția
”Splendida Moarte Accident” (2017), un scurtmetraj care a câștigat numeroase premii în
festivaluri de animație internaționale, printre care premiul pentru debut la Festivalul Internațional
de Animație de la Annecy, Franța, sau Marele Premiul al Festivalului Internațional de Animație
de la Hiroshima, Japonia. Ioana Nicoară este o artistă multimedia care folosește animație,
acuarelă și realitate augmentată în proiectele ei artistice. Proiectele ei au fost expuse în mai multe
orașe din țară, dar și la festivaluri de animație din Europa. Makunouchi Bento (Valentin Toma și
Felix Petrescu), un duo timișoreanbcunoscut pe scena muzicii electronice din România,
semnează muzica. Augmentarea în aplicația Reniform App este mânuită de Sabin Șerban, din
partea Augmented Space Agency.
Laurenţiu Bănescu, un actor consacrat în
teatru, film și televiziune
Alături de actrița Oana Jindiceanu, lectura textelor va fi asigurată de Laurenţiu Bănescu, un
actor născut în 1982, la Târgoviște. Consacrat în teatru, film și televiziune, Laurențiu Bănescu a
debutat în 2003 și a jucat atât pe scena independentă, cât și în teatrul de stat. Este un susținător
constant al dramaturgiei contemporane, colaborând, încă din anii liceului, cu Ștefan Peca, iar mai
apoi cu Ana Mărgineanu, Daniel Popa, Florin Piersic Jr. și Ovidiu Mihăiță. A interpretat roluri
alături de trupe din București, Sibiu (BIS Teatru) sau Timișoara (AUĂLEU). A făcut personaje
remarcabile în thriller-ele HBO, "Umbre" și "Spy/Master", și în producția lui Bogdan Mirică,
"Boss", care i-a adus o nominalizare la Premiul Gopo pentru cel mai bun actor într-un rol
principal. Cea mai recentă premieră este "Moromeții 3", în regia lui Stere Gulea. Din proiectele
de cinema/televiziune, amintim “6,9 pe scara Richter” (lungmetraj, regia Nae Caranfil), “Umbre”
(HBO România, r. Bogdan Mirică & Igor Cobileanski), “Boss” (lungmetraj, r. Bogdan Mirică) și
“Spy/Master” (HBO mini-serie, r. Christopher Smith). Este membru fondator al Asociației
Narative și trăiește în Câmpulung Muscel.
Oigăn, un muzician poet
Pop, rock, artsy, Oigăn (Eugen Nuțescu, dar asta n-ar vrea să se știe!) amestecă puțin din toate,
de la country și blues, la world music, electro sau trip-hop. Fondator al trupei KUMM și al
proiectului Moon Museum, membru al trupei Robin and The Backstabbers și parte din proiectul
Urma, Oigăn a rămas de peste zece ani fascinat de chitara acustică, se joacă amestecând sunete,
imaginează mici filme de autor, compune muzică și scrie versuri. Cântă în Urma, alături de Mani
Gutău și Anatol Cazanoi. “Mă simt foarte confortabil, ca un actor care joacă mai multe piese. Mă
regăsesc în chestia asta de a fi și frontman, de a sta acolo, cuminte, cu chitara sau cu clapa și de
a-mi face treaba", declara Oigăn. Practican de poezie pe Facebook, – versuri pierdute printre
pisici, polemici și politică -, a ajuns în cele din urmă să publice volumul “Piese de schimb pentru
păsări călătoare” (Editura Curtea Veche). Crede într-o lume (muzicală) în care pot coexista
pașnic rețete de succes pop și hip-hop alături de greu digerabila muzică contemporană și drone
asurzitoare, jazz războinic și folk dodecafonic. “Antimaterie” – cel de-al doilea album solo al lui
Oigăn – include piese cu numele unor materii de școală. Fiecare piesă e cântată de un prieten, de
la Lucia la Adrian Despot, de la Ana Ularu la Jurjak loop-ul (Canis Loopus).
IdentitAR feminin. Plasate între „eul” reflexiv şi „eul” martor/documentar, textele dramaturgice
propuse de proiectul IdentitAR explorează fațete ale personalității feminine în Moldova și
România. Proiectul își are rădăcinile în 2020, când curatoarea, Ada-Maria Ichim, a participat ca
observator la un seminar de scriere dramatică organizat la Râbnița (de către asociația AZART din
Republica Moldova), în Transnistria. Confruntarea cu realitatea unui stat-insulă, fără statut
recunoscut internațional, a constituit punctul de plecare pentru căutările identitare ale grupului de
dramaturgi. Extinzând cercetarea din spațiul dramaturgiei feminine din Moldova către cel,
similar, din România, am descoperit texte reprezentând un compozit format din dimensiunea
socio-economică, relaţia dificilă cu propria existență de gen în contextul stereotipiilor şi
prejudecăţilor societăţii care se alătură complicatei reconsiderări a provocărilor generate de
existenţa constant bilingvă, româno-rusă, din Republica Moldova, neobişnuită pentru publicul
din România, care o tensiune existențială suplimentară, mai ales pe fundalul conflictului recent
din Ucraina.
IdentitAR Feminin
UN PROIECT
Reniform Production
FINANȚATOR:
Administrația Fondului Cultural Național
Susținut de:
Teatrul “Andrei Mureșanu” Sfântu Gheorghe, Teatrul Municipal “Matei Vișniec” Suceava,
Teatrul “Anton Pann” Râmnicu Vâlcea, Convivial, Cafenea Coloniale – Câmpulung Muscel
Parteneri media:
Propargarta, Spotmedia, IQ ADS, SMARK, Revista Zeppelin, Revista Arta, Radio Romania
Cultural, Modernism.ro, Zile și Nopți, Filme-Cărți, Daily Magazine, Ziarul Metropolis, Feeder,
DigitizArte, Igloo, Empower Artist Magazine, HAPP, Radio România Internațional, Agenția de
carte, The Woman, Revista Golan, Arte Vezi, The Expert, Munteanu Recomandă, aiciastat.ro,
Ziarul din Muscel, Muscel FM, Muscel Media, Evenimentul Muscelean, Clar TV
*„Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este
responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în
întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.”
Lasă un răspuns