Cam aceasta e concluzia ce se desprinde după ce miercuri, şefii Consiliului Judeţean Argeş, împreună cu o parte a consilierilor, au vizitat pârtia de schi de la Molivişu, din cadrul proiectului viitoarei staţiunii montane Molivişu. Preşedintele Florin Tecău, împreună cu vicepreşedintele Constantin Polexe şi preşedintele ADI Molivişu, Pavel Bîrlă, au prezentat jurnaliştilor şi consilierilor judeţeni obiectivele ce urmează a fi construite, şi anume două pârtii de schi, instalaţii de transport pe cablu, echipamente de întreţinere şi anexe, o bază de agrement, instalaţie de captare, tratare şi distribuţie apă potabilă, sistem de canalizare, reţea de distribuţie electrică, un observator turistic în masivul Ghiţu-Molivişu, precum şi amenajarea şi valorificarea în scop turistic a Turbăriei Molivişu.
“Aici se va schia în 2015!”
Preşedintele ADI Molivişu, Pavel Bîrlă, a spus următoarele: “Viitoarea staţiune de schi Ghiţu Molivişu, care este în acest moment în construcţie, până în decembrie 2015 trebuie încheiată. De fapt investiţia nu se referă numai la pârtie. Terasamentul acesteia se află executat în proporţie de 90%, instalaţia de transport pe cablu urmează să sosească în lunile iunie-iulie, atunci când va fi şi montată, iar în luna septembrie vor fi şi probele. Mai avem aici o fundaţie pentru stâlpii de iluminat pentru pârtia de schi, ce urmează să fie montaţi. Pe pârtia aceasta se va putea schia în 2015, în mod efectiv. Vom face o instalaţie mixtă, jumătate telegondolă, jumătate teleschi. Pârtia de schi nu este cea mai mare din sud-estul Europei şi se întinde pe o suprafaţă de 1,3 km şi încă 700 metri, pârtia de schi uşoară, care este pe holul alpin şi apoi se intră pe această pârtie. Instalaţia de transport pe cablu are 960 metri, lăţimea pârtiei este de 80 de metri, iar la jumătate este de 100 de metri. Pârtia este dotată cu trei tunuri de zăpadă şi zece prize de apă”. Acesta a menţionat că sunt probleme serioase cu partea de cofinanţare a lucrării: “Trebuie să lucrăm foarte repede şi să facem rost de circa 30 milioane lei noi, pentru că altfel blocăm constructorul. Până în acest moment din lucrarea totală s-a realizat 26%, iar plătită, decontată, 11,08%. În masterplanul judeţului sunt prinse şapte pârtii. Se vor mai face alte cinci pârtii ulterior. În altă ordine de idei, aceasta este unică pentru că are un climat foarte umed, iar datorită acestui lucru există şi zăpadă şi aceasta se menţine chiar până în luna mai”.
“Avem promisiuni de la guvern”
Preşedintele CJ Argeş, Florin Tecău, a spus la rândul său următoarele: “La 31 decembrie 2015, Argeşul ar putea avea cea mai modernă pârtie de schi din sud-estul Europei. Spun acest lucru pentru că aşa a fost proiectată, cu toate dotările şi utilităţile pentru a îndeplini toate cerinţele unei pârtii de cel mai înalt grad. Vreau să vă spun că din punct de vedere al execuţiei, proiectul îndeplineşte toate condiţiile. Marţi am avut întâlnire cu domnul ministru Dragnea şi m-a asigurat că dacă vom îndeplini toate condiţiile şi vom primi toate aprobările, este posibil ca săptămâna viitoare să se dea o hotărâre de guvern prin care staţiunea Molivişu va fi pe primul loc. Sunt patru asociaţii în aria Molivişu, 25% este contribuţia Consiliului Judeţean, iar în acest an mai avem de dat 4 milioane de lei, dar investiţia are nevoie urgentă de 27 de milioane de lei. Aceasta este suma pe care încercăm să o găsim pentru o sursă de finanţare care să asigure continuarea lucrărilor”.
De ce este un proiect unic
Pavel Bîrlă a oferit apoi date suplimentare privind unicitatea acestei staţiuni montane de la Molivişu. “Vreau să vă spun că tot amplasamentul viitoarei staţiuni are 170 hectare şi se situează de unde este stâlpul de releu pentru meteo şi de acolo mai este un vârf la 200 sau 300 metri de acel releu. Acolo este altitudinea 1.260 metri şi acolo vine observatorul turistic. De acolo pleacă pârtia uşoară de 700 metri şi intră pe această pârtie de schi. În total, aceasta de la observator şi până jos are doi kilometri, dar pârtia de schi care este deservită de instalaţia de transport pe cablu are 1,3 kilometri. Instalaţia de deservire este un covor rulant care s-ar putea să îl transformăm, să îl înlocuim cu un teleschi, pentru că am înţeles datorită riscurilor, acesta se poate umple cu zăpadă. Între pârtia de schi şi drum, acolo este bază de agrement la baza pârtiei A1, care se face tot prin proiect şi cuprinde acel centru Aqua Club, cu piscină, două nivele, este o zonă de creaţie, parcări şi toate cele. După aceea pornim pe drum şi vedeţi că sunt săpate şanţurile electrice pentru a lua curent. Acest drum va avea lăţimea de 11 metri, aşa cum l-aţi văzut, două benzi de circulaţie de trei metri, este o pistă de biciclete de doi metri, un trotuar de un metru jumătate, acostament de 70 cm, plus şanţul. Ajungem în zona aceasta, 27 hectare din poiana asta care are aproape 80 hectare este zonă de turbărie, arie protejată. Să vă spun de ce este unică în România… În primul rând climat oceanic, cu o umiditate excesivă pe tot timpul anului şi apoi vine această turbă care se află la altitudinea de 1.200 metri, cea mai înaltă altitudine din Europa. De asta ni s-a impus când am luat avizul de mediu să o protejăm, să devină arie protejată. Această zonă va fi împrejmuită, va fi un lac de vreo 3 hectare în jumătatea ei, alei de jur împrejur, se va plăti pentru a se intra să se viziteze. Sunt 250 lămpi pentru iluminat nocturn cu baterii solare, totul se face ecologic, nu se va băga beton. Cei de la Mediu ne-au spus că trebuie să adunăm toate broscuţele şi să le facem un lac pentru a le pune în mediul lor natural. Va fi şi o casă de bilete, cu grup sanitar, acolo înspre pădure. Pe acest şenal, toate apele care se adună aici, va fi o ecluză mică, ce va inunda zona pentru a nu dispărea turba şi să dăm drumul la apă şi se uzinează în cele două MHC care au şi rol de vizitare, pe lângă cel de producere a energiei electrice”.
Lasă un răspuns