”Luna aprilie a anului 1991 avea să ne aducă o bucurie de ”băgare de seamă”, în privința ținerii celei de a VI-a întruniri a Comisiei mixte de dialog teologic bilateral dintre Biserica Ortodoxă Română și E.K.D. (Biserica Luterană din Germania), între 11-12 iunie 1991, așa cum putem vedea în toate documentele din arhiva Eparhiei Argeșului și Muscelului.
Când s-a pus în ședința de lucru a Sfântului Sinod, cine este dispus să găzduiască asemenea întrunire, am ridicat mâna și am făcut oferta găzduirii la Mînăstirea Curtea de Argeș.
Patriarhul Teoctist a salutat cu bucurie asemenea bunăvoință din partea Argeșului, mai ales că președintele delegației din partea românească era Nicolae, Mitropolitul Banatului, recunoscutul cărturar și ecumenist fără cusur.
Ca să fie cu o mai mare eficiență desfășurarea lucrărilor – mă refer la operativitate – ne-am hotărât ca să se desfășoare la Valea cu Pești, un spațiu în Munții Carpați, în drum spre Bâlea-Lac.
Delegațiile – română ortodoxă și germană luterană – s-au bucurat de frumusețile locului, fiind o atmosferă pașnică și potrivită pentru gândire, meditație și ajungerea la înțelesurile adevărate, din punct de vedere dogmatic, adică ale adevărurilor de credință.
Ceea ce putem afirma după atâția ani de Congrese și întruniri bilaterale, când vorbim de Bisericile Ortodoxe, și în toate întrunirile care au avut loc între confesiuni și religiile de pe mapamond, în afară de o cunoaștere reciprocă și de o apropiere între națiunile de unde veneau acele delegații, progrese convergente pe drumul unei uniri operative, până acum nu s-au realizat.
Oricum, zidul înstrăinării s-a surpat, dar am rămas cu dărămăturile, care trebuie date din cale. Ceea ce, totuși, este îmbucurător, putem spune că s-a ajuns la o mai bună cunoaștere și aflarea adevărurilor care au dus la risipirea Bisericii lui Hristos în Biserici clasice și confesiuni creștini de toate orientările.
S-a recunoscut, detașat, că lumescul a intervenit mereu, amestecându-se în sacru, vina purtându-o oamenii și nenorocirile sociale, care erau abătute asupra omenirii în decursul timpului.
Drumul rămâne deschis pentru toți, de a ne hărnici pentru cunoașterea Adevărului, care este Iisus Hristos!”
Calinic Argeșeanul, Toată vremea-și are vreme, vol. V, Editura Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului, 2016
Lasă un răspuns