Confort pe spaţiul public – la cerere şi cu aşteptare!

b_600_600_16777215_00_images_poze_07_iulie2014_spgc1

 

După ce administraţia publică n-a mai investit de ani buni în parcurile din municipiu, acum argeşenii trebuie să ceară, dacă mai vor să stea pe bănci, în faţa blocurilor. Potrivit directorului SPGC, Ioan Ghiţă, care-şi cam schimbă declaraţiile de la săptămână la săptămână, majoritatea pieselor de mobilier stradal vor fi montate pe Bulevardul Basarabilor, dar şi la asociaţiile de locatari – însă numai la cerere – căci costul unei bănci nu este deloc mic. “Asociaţiile care doresc să aibă montate bănci în faţa scărilor de bloc vor trebui să vină cu o cerere scrisă la sediul societăţii noastre”, ne-a declarat Ioan Ghiţă.

 

b_600_600_16777215_00_images_poze_07_iulie2014_spgc2

Ceauşescu – regretat! 

Astfel, reprezentanţii SPGC speră ca mobilierul să fie păstrat cât mai mult timp, mai ales că argeşenii le plătesc indirect prin taxe şi impozite locale. Asta ca să nu mai vorbim despre orizontul de aşteptare. Cetăţenii sunt de-a dreptul indignaţi de situaţia în care s-a ajuns în Oraşul Regilor. „Unele parcuri aflate între blocuri au leagăne şi bănci care nu au mai fost reparate înainte de Revoluţia din anul 1989”, ne-a spus un concitadin. „Ar fi costat mult mai puţin dacă întreţineau ce-au moştenit de la regimul comunist, decât să investească în lucruri care n-au ţinut nici măcar doi ani. Regret că cei mici n-au parte de copilăria pe care am avut-o eu: chiar dacă erau unele lipsuri, Ceauşescu a avut grijă de fericirea copiilor!”, a încheiat bărbatul.

b_600_600_16777215_00_images_poze_07_iulie2014_spgc3

„Tot oraşul e un parc!”

 

Întrebat câte parcuri administrază şi cum le întreţine, şeful SPGC, Ioan Ghiţă ne-a declarat următoarele: „Tot municipiul este un parc! Avem de întreţinut aproximativ 40 hectare spaţii verzi, la care se mai adaugă 3 hectare la Parcul Fântâna lui Manole, 2 la Sân Nicoară, 4 la Cimitirul Sf. Îngeri, plus spaţiile dintre blocuri. Este imposibil să putem întreţine totul cu doar 5 cosaşi! Abia ce reuşim să terminăm de tăiat iarba de pe bulevard, că trebuie s-o luăm de la capăt”.

Referitor la întreţinerea părculeţelor de joacă pentru copii, acesta mai spune  că nu dispune de fonduri pentru reparaţii majore. „În cadrul serviciului pe care îl conduc sunt angajaţi numai 25 oameni, care lucrează prin rotaţie de la întreţinerea plantelor şi la sere, până la reparaţia băncilor din parcuri. Noi suportăm cheltuielile pentru reparaţii minore, însă nu ne permitem schimbarea în întregime a unei bănci sau unui leagăn. Pentru investiţii mai mari trebuie alocate fonduri speciale, pe care le putem primi doar de la primărie”.

b_600_600_16777215_00_images_poze_07_iulie2014_spgc1 b_600_600_16777215_00_images_poze_07_iulie2014_spgc5

Peisaj de Cernobîl

 Unii dintre concitadini sunt însă contrariaţi de diferenţele extraordinar de mari în ceea ce priveşte prezentarea situaţiei spaţiilor verzi din urbea noastră în comparaţie cu cele din alte oraşe din judeţ. „Ştiu că în alte oraşe, de exemplu în Mioveni, parcurile arată mai bine, dar dacă vreţi să vedeţi situaţia reală de acolo, trebuie să mergeţi şi în cartierele de blocuri. Şi ei au probleme, pentru că ploaia a fost cel mai mare duşman al nostru”, a încheiat Ioan Ghiţă.

Pe o pagină de socializare, argeşenii şi-au arătat nemulţumirea faţă de edili şi au postat mai multe mesaje. „Unele leagăne din oraş sunt lăsate în paragină din anul 1986, atunci când au fost făcute. În aceste condiţii pot spune că se prezintă destul de bine. Un peisaj similar îl mai puteţi găsi doar în oraşul Pripiat de lângă Cernobîl…”

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*