Continuitate

În urmă cu 140 de ani, Partidul Naţional Liberal a fost fondat oficial la 24 mai 1875 de un grup de oameni politici, printre care-i amintim pe Ion C. Brătianu, Mihail Kogălniceanu, A.G. Golescu, Gh. Vernescu, Tache Anastasiu, oameni care au pus baza formaţiunii politice ce avea să marcheze istoria României moderne. Rădăcinile acestei formaţiuni politice se regăsesc în perioada paşoptistă, în cadrul unor grupări care existau deja pe scena politică. Primul preşedinte al Partidului Naţional Liberal a fost I.C. Brătianu. În 1877, în timpul guvernării liberale, România şi-a proclamat Independenţa. PNL a contribuit semnificativ la dezvoltarea şi reformarea societaţii româneşti, fiind primul partid care a pledat, în 1892, pentru introducerea sufragiului universal. În toată această perioadă, liberalismul a devenit fundamentul ideologic pe care s-a construit România modernă, iar liberalii au acţionat sub principiul “Prin noi înşine!”, care este şi astăzi deviza Partidului Naţional Liberal. La finele Primului Război Mondial, România şi-a împlinit obiectivul naţional al Marii Uniri, în timp ce la putere se afla tot un cabinet liberal. De altfel, PNL s-a aflat la guvernare aproape neîntrerupt între 1914 şi 1919 (cu excepţia perioadei martie-noiembrie 1918). Perioada interbelică a fost una prolifică pentru România şi pentru liberali, care au promovat reforma agrară, organizarea administrativă unitară, o nouă legislaţie electorală şi măsuri de refacere a economiei. Liberalii s-au aflat la putere în perioada 1922-1928 (cu o mică întrerupere între martie 1926 şi iunie 1927) şi apoi în intervalul 1933-1937. Activitatea PNL a fost suspendată de regimuri dictatoriale între 1938 şi 1944, când a fost reluată doar pentru o scurtă etapă. După cel de-Al Doilea Război Mondial, regimul comunist a stopat progresul României în termeni de construcţie democratică. Instaurarea unui sistem totalitar a însemnat abolirea pluralismului politic şi dizolvarea partidelor politice democratice, inclusiv a PNL, care şi-a încetat activitatea în noiembrie 1947. În 1989, după căderea comunismului, o parte dintre liberalii exilaţi s-au întors în ţară pentru a reorganiza şi reconstrui Partidul Naţional Liberal, cărora li s-au alăturat personalităţi din ţară. Printre cei care au pus bazele formaţiunii liberale s-au numărat Dan Amedeo Lăzărescu, Nicolae Enescu, I.V. Săndulescu, precum şi Radu Câmpeanu, primul preşedinte postcomunist al PNL. În primele zile ale anului 1990, PNL s-a înregistrat ca partid politic şi a început o nouă etapă din existenţa sa politică. În anii ’90, mişcarea liberală a experimentat o perioadă relativ tumultoasă, caracterizată prin sciziuni succesive, fragmentări şi tentative de unificare. După 2001, PNL şi-a întărit poziţia, absorbind şi alte partide compatibile ideologic şi a continuat procesul de consolidare organizatorică internă, extinzându-şi baza locală şi sporindu-şi forţa filialelor din teritoriu. În 2003, PNL a devenit parte a Alianţei “Dreptate şi Adevăr” – Alianţa D.A. PNL-PD. În 2011, Partidul Naţional Liberal a format, alături de Partidul Conservator (PC), Alianţa de Centru Dreapta (ACD). Aceasta şi-a unit mai departe forţele cu Partidul Social Democrat, punându-se astfel bazele Uniunii Social Liberale (USL), proiectul politic al opoziţiei unite. Reprezentanţii PDL şi ai PNL au aprobat în 26 iulie 2014, în unanimitate, într-un congres comun, atât protocolul de fuziune prin contopire, cât şi statutul noului partid. Protocolul de fuziune dintre PNL şi PDL fusese adoptat şi separat de către reprezentanţii PNL, respectiv ai PDL. Congresul comun PNL-PDL a aprobat fuziunea dintre cele două formaţiuni politice, sub denumirea PNL. Anterior, fuziunea a fost aprobată de Congresul PNL şi de Convenţia Naţională a PDL. Până la fuziune, programată pentru ianuarie 2015, cele două partide au format o alianţă, Alianţa Creştin Liberală. Obiectivul acestei alianţe a fost participarea cu un candidat şi un program comun la alegerile prezidenţiale, candidat care urma să fie desemnat în urma unor cercetări sociologice, de către Delegaţia Permanentă a PNL şi Biroul Permanent Naţional al PDL. Cu ocazia Congresului de unificare, liderul de atunci al PNL, Klaus Iohannis, a declarat: “Astăzi s-a născut marele partid al dreptei româneşti, marele Partid Naţional Liberal. Le mulţumesc celor care nu se lasă intimidaţi de diversiuni şi provocări şi au rămas în echipă. Vreau mai puţin spectacol, mai puţină gălăgie şi mai multă sobrietate în exercitarea funcţiei de preşedinte. Nu mai vreau ca diversele categorii sociale să fie instigate una împotriva celeilalte. Ceea ce îmi doresc eu pentru ţara mea, sunt convins că vă doriţi şi dumneavoastră: prosperitate, stat de drept, dezvoltare şi modernizare.” Candidatul Klaus Iohannis şi-a început Campania electorală la Curtea de Argeş şi unii dintre cetăţeni i-au amintit că “pentru prezidenţiale, cine începe Campania la Curtea de Argeş, ajunge la Palatul Cotroceni!”. Şi aşa a fost! Amintim aici că şi fostul preşedinte Emil Constantinescu a pornit în campanie din oraşul Basarabilor şi a câştigat în 1996 prima funcţie în stat. Momentul 16 noiembrie 2014 a fost pentru Partidul Naţional Liberal şi candidatul său la prezidenţiale un prim succes remarcabil. Klaus Iohannis a strâns în jurul său 54,43% dintre cetăţenii cu drept de vot ai ţării şi a fost ales preşedintele României. Ce potenţial are astăzi Partidul Naţional Liberal? În sondajul de opinie realizat de Inscop Adevărul despre România, publicat miercuri, 13.05.2015, Partidul Naţional Liberal – în ceea ce priveste intenţiile de vot ale românilor – se detaşează cu 44,70% (faţă de 44,29%, în februarie şi 41,70%, în decembrie 2014), urmat de Alianţa PSD-UNPR-PC, cu 39,1%, relevă barometrul. În sondajul CSCI, Klaus Iohannis se află pe primul loc la încredere, devansând instituţii importante ale statului, care se aflau an de an pe primele locuri în încrederea românilor. Sâmbătă, 23.05.2015, Consiliul Naţional al Partidului Naţional Liberal se va desfăşura în judeţul Argeş, la Piteşti, cu acţiuni omagiale, având în program o adunare festivă a Comitetelor Executive Judeţene din întreaga ţară, va fi marcat de un moment solemn şi reculegere la aşezămintele Brătienilor din Ştefăneşti-Argeş, toate aceste manifestări prilejuite de împlinirea a 140 de ani de la înfiinţarea Partidului Naţional Liberal. O importantă contribuţie la această manifestare o are şi doamna Alina Gorghiu, originară din Curtea de Argeş, co-preşedintele Partidului Naţional Liberal, precum şi Organizaţia Judeteană Argeş a Partidului Naţional Liberal. Este un moment important pentru Partidul Naţional Liberal ca să-şi menţină trendul ascendent şi să se manifeste concret în viitoarele alegeri locale şi parlamentare programate pentru anul 2016.

Co-presedinte PNL Curtea de Argeş, jr. Sandu Nichita