”BNR crește din nou dobânda.
Asta înseamnă că cresc toate ratele. Pentru că ROBOR urmărește dobânda BNR. Iar IRCC este doar un ROBOR întârziat cu 6 luni. Deci dacă crește dobânda BNR, crește ROBOR și apoi întârziat crește și IRCC.
BNR face asta pentru a reduce banii din piață pe care tot ei i-au tipărit. Mai țineți minte pandemia? Afaceri închise și tone de bani tipăriți. Calea sigură către distrugerea puterii de cumpărare. Prea mulți bani care urmăresc prea puține bunuri și servicii,” a transmis fostul ministru al Ecomoniei, Claudiu Năsui.
BNR a hotărât marţi să majoreze rata dobânzii de politică monetară, rata dobânzii pentru facilitatea de creditare şi rata dobânzii la facilitatea de depozit.
Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în şedinţa de marţi, 10 ianuarie 2023, a hotărât să majoreze rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 7,00 la sută pe an, de la 6,75 la sută pe an, începând cu 11 ianuarie 2023. Se va majora rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8,00 la sută pe an, de la 7,75 la sută pe an, şi va creşte rata dobânzii la facilitatea de depozit la 6,00 la sută, de la 5,75 la sută pe an, începând tot cu data de 11 ianuarie 2023. În schimb, vor fi menţinute nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
„Nu e vina BNR că crește acum dobânda. E, însă, vina BNR că a acționat ca un pompier piroman. Ei dau foc, după care tot ei vin să-l stingă. Foarte bine că îl sting, dar mai bine nu dădeau foc de la început. Și chiar și stingerea asta a focului a început mult prea târziu și mult prea anemic. Iar asta din motive 100% politice. Mai grav, chiar și acum, acțiunea BNR e în contradicție cu cea a guvernului, care el încă dă foc. Îndatorarea masivă a statului continuă, iar pentru asta BNR și sistemul bancar tot mărește masa monetară. Unul apasă pe frână, celălalt pe accelerat.
Cine pierde din toate astea? În primul rând toți cei care s-au îndatorat. Ei vor trebui să strângă cureaua, adică să-și reducă consumul, ca să poată plăti ratele. Dacă nu plătesc rata la bancă își vor pierde casa/terenul/investiția.
În al doilea rând vor suferi investițiile din privat. O dobândă mai mare înseamnă un cost al capitalului mai mare, ceea ce înseamnă mai puține investiții private. Ba chiar investițiile începute nu se vor mai termina. Vor falimenta și va veni acel val de falimente specific recesiunii.
Nu era mai bine doar să nu-și crească statul cheltuielile în halul în care a făcut-o? Nu era mai bine să nu mai facă toate PNDL-urile, toate agențiile noi de stat și toate cheltuielile pe care le-au tot crescut?
Factura pentru toate acestea încă nu a venit. Dar creșterea dobânzii de azi grăbește momentul în care va veni,” mai spune Năsui.
Similare
Lasă un răspuns