De cinci luni de zile de la apariţia Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 6/2015 pentru modificarea şi completarea Codului fiscal, am asistat la o tergiversare şi poziţionare diferită a forţelor politice implicate. Codul fiscal a fost votat în Parlament, la sfarșitul lui iunie 2015, cu 306 voturi pentru, 2 împotrivă şi o abţinere, ceea ce înseamnă că a existat un consens la nivelul partidelor parlamentare, între putere şi opoziţie. Semnalul de alarmă a fost tras de reprezentanţii Comisiei Europene, îngrijoraţi fiind de faptul că efectele noilor măsuri vor duce la un deficit dublu faţă de cel asumat prin Pactul de stabilitate economică de ţara noastră. De asemenea, o critică internă susţinută a venit din partea reprezentanţilor BNR, care au caracterizat prevederile noului Cod fiscal ca fiind „inaplicabile”. Reducerile de impozite, accize şi eliminarea unor taxe ar avea un impact bugetar de 17 miliarde de lei. Mai mult de jumătate din sumă vine de la scăderea TVA, de la 24 la 19%.
Acesta este, de altfel, şi motivul pentru care preşedintele Klaus Iohannis a retrimis Codul fiscal înapoi în Parlament, pentru reexaminare, în luna iulie. Ceea ce a dus la o repoziţionare a liberalilor, chiar şi în privinţa reducerii TVA, propunând o soluţie în trepte. Astfel, de la 1 ianuarie, cota TVA ar urma să fie redusă la 21%, şi nu la 19%, aşa cum a fost votată în Parlament în luna iunie. De precizat este faptul, că în iunie, PNL a fost cel care a propus reducerea TVA la 19%, varianta Guvernului fiind de 20%.
Cine câştigă ceva de pe urma acestei tergiversări? Care sunt motivele pentru care opoziţia a fost de acord cu puterea în privinţa unor aspecte atât de importante, în ciuda criticilor venite din partea Comisie Europene şi a Băncii Naţionale a României? Nu putem sa nu sesizăm o complicitate, un acord care să ne pună pe gânduri şi să ne întrebăm dacă nu cumva riscăm să avem o lege făcută pe genunchi din motive evident populiste, anul 2016 fiind unul electoral. Gândirea politicienilor de la putere este pe termen scurt, ştim bine, iar după alegerile parlamentare, noua majoritate va fi nevoită să supună cetăţenii la o nouă perioadă de austeritate pentru a asigura golurile provocate anterior.
Astfel, după două luni de dispută şi de negocieri, cele două partide au ajuns la o înțelegere, supunând votului camerei practic aceeaşi formă adoptată anterior, convenind doar la etapizarea unor măsuri care vor intra în vigoare din 1 ianuarie 2017. Sunt convins că reducerea TVA şi eliminarea unor taxe sunt măsuri benefice pentru cetăţean, însă nu pot fi corelate cu majorări ale salariilor înalţilor bugetari şi revenirea la pensii speciale şi introducerea unor noi taxe despre care nimeni nu spune nimic. Dar dacă aceasta este calea pe care politicienii români o aleg pentru ţara noastră, atunci trebuie să ne asumăm un plus de independenţă faţă de politicile economice europene şi să ne pregătim pentru un eventual eşec în faţa avertizărilor şi criticilor Comisiei Europene. Iar pentru ca acest demers să aibă şanse la o continuitate, trebuie să avem politicieni consecvenţi şi responsabili!
Deputat Mihai Deaconu,
Colegiul 3, Circumscripţia 3 Argeş,
Grupul Parlamentar Democrat şi Popular
Lasă un răspuns