Durerile în gât sunt un simptom frecvent în sezonul rece, anunţând de cele mai multe ori producerea unor iritaţii la acest nivel din pricina aerului rece şi uscat. Însă acelaşi disconfort poate fi asociat cu o criză alergică sau contactarea unei infecţii bacteriene periculoase în lipsa unui tratament corespunzător. În timp ce doar medicul specialist poate stabli un diagnostic corect, este util să ştiţi cum să interpretaţi corect posibilele cauze ale durerilor în gât.
Cauzele generale
Durerile în gât, întâlnite de cele mai multe ori în faringită, apar de obicei sub efectul unor factori iritativi (vânt uscat şi rece, băuturi reci, expunere la fum sau praf etc.). O altă cauză frecventă sunt virusurile responsabile cu declanşarea răcelii şi a gripei. Mai puţin întâlnite, însă mult mai periculoase sunt durerile în gât provocate de infecţiile bacteriene. Afecţiunile virale care cauzează disconfort la acest nivel sunt răceala comună, gripa, mononucleoza (produsă de virusul Epstein-Barr), pojarul şi vărsatul de vant. Printre infecţiile bacteriene care au ca simptom durerile în gât se numără infecţiile streptococice, tusea convulsivă (o infecţie contagioasă a tractului respirator) sau difteria (o boală respiratorie gravă, răspândită în ţările aflate în curs de dezvoltare).
Alte cauze posibile ale durerilor în gât pot fi alergiile, aerul uscat, agenţii iritanţi (poluanţi), suprasolicitarea ţesuturilor musculare de la nivelul gâtului, boala de reflux gastroesofagian, contactarea virusului HIV şi tumorile canceroase. Rareori, o zonă infectată a ţesutului gâtului (un abces) cauzează disconfort la înghiţire şi durere. Diversitatea afecţiunilor care se pot ascunde în spatele durerilor în gât face dificilă identificarea corectă a problemei de sănătate anunţată de acest simptom. Reperele de mai jos vă ajută să identificaţi mai uşor cauzele disconfortului de acest tip.
Aspectul anormal al interiorului gâtului
Toţi copiii sunt familiarizaţi cu îndemnul medicului pediatru de a deschide gura larg şi a emite sunetul “aaaaa”. Analiza atentă a aspectului interiorului gâtului relevă indicii importante despre cauza durerilor resimţite. Astfel, infecţiile streptococice se manifestă de obicei prin apariţia de puncte albe în spatele gâtului şi pe suprafaţa amigdalelor (şi ele vizibil inflamate şi roşii). În acest caz, pot să apară şi secreţii purulente care impun efectuarea de urgenţă a unei vizite la medicul specialist.
Simptomele adiacente
Dacă durerile în gât sunt însoţite de simptomele tipice de răceală (tuse, secreţii nazale şi postnazale, congestie etc.), ele anunţă de obicei debutul unei viroze respiratorii. Durerea în gât cauzată de infecţia virală durează de obicei 5-7 zile şi nu necesită tratament medical.
Febră ridicată
Durerile în gât cauzate de răceala comună pot să apară concomitent cu febra uşoară. Disconfortul resimţit la înghiţire, în asociere cu febra ridicată (de peste 38 de grade Celsius), anunţă deseori instalarea unei infecţii bacteriene. Chiar şi aşa, contactarea unui streptococ şi evoluţia infecţiei nu sunt întotdeauna însoţite de febră.
Umflarea ganglionilor limfatici
Ganglionii limfatici, responsabili cu blocarea accesului germenilor în organism şi distrugerea lor, se pot umfla în urma contactării unui streptococ. Această reacţie de apărare a organismului împotriva agenţilor patogeni declanşează disconfort la înghiţire şi durere. Exsudatul faringian, test efectuat de medicul specialist, este folosit pentru depistarea eventualelor bacterii streptococice responsabile în foarte multe cazuri de dureri în gât puternice.
Persistenţa durerii
Durerile în gât cauzate de răceala comună pot fi puternice, însă nu durează de regulă mai mult de 1-2 zile. Cele apărute pe fondul unei infecţii streptococice, însă, tind să fie mai severe şi mai persistente, însoţite şi de alte simptome precum greaţă, lipsa apetitului alimentar, cefalee şi dureri abdominale.
Apariţia erupţiilor cutanate
Atunci când durerile în gât sunt însoţite de apariţia erupţiilor cutanate pe gât şi piept (care se extind şi în alte regiuni corporale), ele anunţă contactarea unei infecţii streptococice. Când iritaţia are aspectul unei suprafeţe de nisip, aceasta poate să indice instalarea scarlatinei, o infecţie frecventă în rândul copiilor mai mici de 10 ani. Tratamentul cu antibiotice previne complicaţiile posibile ale acestor infecţii bacteriene comune.
Tratarea durerilor de gât
Motivul pentru care este foarte importantă realizarea distincţiei între durerile în gât provocate de virusuri şi cele cauzate de infecţiile streptococice este acela că tratamentul în cele două cazuri este unul diferit. Administrarea antibioticelor ajută doar la ameliorarea simptomelor şi a duratei bolii în cazul infecţiilor cauzate de bacterii. Totodată, aceste medicamente previn complicaţiile pe care un streptococ le poate produce, odată ce pătrunde în organism. Medicul poate prescrie un astfel de tratament pe o durată de 5-10 zile. Chiar dacă disconfortul dispare după primele zile, este foarte importantă urmarea completă a tratamentului prescris de specialist.
Pe de altă parte, antiobioticele sunt ineficiente în tratarea durerilor de gât cauzate de virusuri. Tratamentele inutile de acest tip conduc la apariţia fenomenului de rezistenţă a bacteriilor la antibiotice. În cazul faringitelor fără complicaţii, gargarele cu apă sărată pot fi un remediu eficient, uşor de aplicat acasă. Amestecaţi o linguriţă de sare într-un pahar cu apă şi clătiţi bine cavitatea bucală şi partea din spate a gâtului cu această soluţie. Folosirea unui umidificator de cameră sau băile de aburi sunt alte soluţii de ameliorare a durerilor obişnuite în gât. În cazul ganglionilor limfatici inflamaţi, disconfortul poate fi îndepărtat prin aplicarea de comprese calde direct pe gât, acolo unde umflăturile sunt vizibile. Consumul sporit de apă ajută la hidratarea mucoasei gâtului, care ajută la dispariţia durerii. Evitaţi băuturile acide sau sucurile de citrice, întrucât au un efect iritativ!
Dr. Magda MARIN –
medic specialist Medicină
de familie-Ecografie MED CLINIC
Lasă un răspuns