În perioada sărbătorilor pascale, oamenii îşi înnoiesc hainele, să se prezinte anul viitor sub o nouă înfătişare, mai buni, productivi, mai selectivi și mai blânzi. ”Aşa era obiceiul la Poienarii de Argeş, în fiecare primăvară şi mai ales de Paşti, era înnoirea, rămasă în tradiţia mea şi a locului, fiindcă nu numai oamenii au tradiţii, ci şi locurile”, începe discuția cu președintele ”Fabricii lui Moș Crăciun”, cum este cunoscută în întreaga țară. ”Oamenii trec, tradiţiile rămân. Pentru anul acesta având în vedere că Adunarea Generală a fost programată în data de 7 aprilie, avem în plan şi investiţii noi, cum ar fi o linie automată de produs vase din ceramică, pe care vrem să o cumpărăm cu ajutorul unor fonduri europene. Dacă birocraţia îşi va spune din nou cuvântul, o vom cumpăra din surse proprii. La fel vom face și cu o altă linie automată de gravură şi pictură pe ceramică, bineînțeles, păstrând tradiţia locului, istoricul, desenele descoperite în necropole dacice de la Tigveni, Cerbureni, Lereşti. Toată această muncă este făcută cu scopul de a reactiva meşteşugurile în zona Argeşului şi Muscelului”, a mai precizat jr. Sandu Nichita.
De asemenea, fabrica pe care o conduce a desfășurat și un proiect de calificare a forței de muncă, „Revitalizarea şi dezvoltarea meşteşugurilor în zona de nord a Argeşului” încheiat în 2013 și desfășurat împreună cu Primăriile Tigveni și Corbi, au fost calificate ca tricoteze peste 100 femei, la Corbi, la Tigveni ca împletitori răchită – 25 persoane, şi ceramişti din Corbi, Nucşoara, Domneşti. Birocrația, lipsa profesionalismului și faptul că ”regulile au fost schimbate în timpul jocului” au adus ceva probleme fabricii, însă, după ani de procese s-au recuperat banii, chiar mai mult, acum se cer despăgubiri statului român.
”Suntem în faza de executare silită a statului român. Este o procedură prevăzută de lege, însă pentru acurateţea unor programe cu finanţare europeană nu trebuie să se ajungă aici. Ne mai mirăm de ce la nivel de țară nu am accesat fondurile europene şi că până acum sunt pe anumite axe accesaţi zero lei”, a mai spus președintele Argcoms.
Produse vechi de 100 ani, readuse în actualitate
Prin produsele marca Argcoms se urmărește aducerea în atenţia publică a obiectelor de tradiţie, de exemplu, vasul pentru pregătit sarmale, care era la mare întrebuinţare acum aproape un secol. ”Facem modele noi, să zicem – noi – dar care fac apel la cele foarte vechi, din ceramica descoperită la Curtea de Argeş și celelalte localităţi mai sus menționate, o dată cu săpăturile ocazionate la Ruinele Bisericii Domneşti și în alte locuri. Toate fac parte din patrimoniul cultural imaterial, care are lege şi care ar trebui să se manifeste şi în public”, este deviza conducerii Argcoms.
Locul tradițiilor și obiceiurilor nu este în muzee!
”Acest patrimoniu este depozitat, în sensul cel mai vulgar al cuvântului, în muzee, colecţii particulare sau oficiale, case memoriale, sunt scoase din circuitul civil – a completat jr. Sandu Nichita – dacă trimitem toată tradiţia noastră la muzeu sau în case memoriale asta înseamnă deznaţionalizarea poporului român. Să ştiţi că eu nu sunt un patriot sau naţionalist de paradă, cu naţionalismul nu prea am mari legături, dar cu patriotismul, da. Tocmai asta am vrut, să sparg această barieră care este întreţinută de unele organe de stat, cum ar fi Ministerul de Cultură. Instituții care vor să ne bage cultura în muzee şi să nu mai fie manifestate în târguri, bâlciuri şi oboare. Exemplul de aici, când meşterii populari au fost băgaţi într-un spațiu lăturalnic, ori dacă nu pot să-şi vândă produsele, din ce să trăiască aceşti oameni…? Pentru a fi receptate de cumpărător am adus la dimensiuni comerciale vechile vase tradiţionale româneşti, cum ar fi: chiupul, oţetarul, oala cu două toarte, ceainicele de ţuică, ceştile, străchinile, castroanele, tripodele. Le prezentăm într-o nouă formă, una comercială, dar vor respecta linia tradiţională. Pe ambalaj vor fi inscripționate date despre zona din care provin, denumirea arhaică a produsului, în română şi engleză, inclusiv instrucţiuni de folosire, zona de unde este extrasă ceramica, lucrătorii, plus alte informaţii. Avem şi farfuriile decorative care sunt produse la Argcoms şi care ne-au fost solicitate de Consiliul Judeţean, chiar avem un stand la Muzeul Goleşti, la Muzeul Judeţean, am avut unul şi la muzeul municipal, dar am scoşi din anumite motive. Toate aceste produse marca Argcoms sunt înregistrate la OSIM, nimeni nu le mai poate reproduce sau modifica, înregistrare care costă foarte mulţi bani. Eu şi ARGCOMS protejăm produsele tradiţionale artizanale din zona de nord a Argeşului. Protejăm cultura tradiţională din zonă, suntem recunoscuţi peste tot în ţara asta şi în lume ca păstrători ai tradiţiilor locale, nimeni din toţi cei care au luat contact cu produsele noastre nu a avut ceva de obiectat…”
Cu referire la publicațiile de profil care au indicat fabrica Argcoms drept una din cele care păstrează cu sfințenie tradițiile prin produsele fabricate aici, și la expoziția de la Biblioteca Județeană, ce a avut invitați de renume și aprecieri pe măsură, președintele Sandu Nichita concluzionează: ”zicem că ne deznaţionalizăm, că ne globalizăm, dar ca instituţii, indivizi, chiar şi ONG-uri, pe dvs., domnilor, vă întreb retoric, ce faceţi pentru conservarea şi promovarea culturii tradiționale româneşti!?! Nimic…”
Lasă un răspuns