La Betonul găurit
Cică niște Zurbagii,
Prinși în jocuri de copii,
Țopăiau cam îndrăcit
La… Betonul găurit
Și, în cor, au prins s-adune
Perle goale, să răsune,
Urbea-ntreagă să se-nchine
La așa mare minune…
Un Luceafăr și-o Neghină
Cresc la mine în grădină,
Chiar vecini la Bulevard
Unde inimile ard…
Ce-i ciudat –se-ntîmplă rar !-
Au același Grădinar;
Neghina se tot mărește,
Luceafărul se-ofilește
Și mă tem că, tot așa,
O s-ajungă-n debara
Sechestrat ca un cadavru
Iar neghina – mare cadru
Prin CC, academie…
Și lui Pată o să-i vie
Vreo idee-n scăfîrlie
Să dea Urbei un nou nume,
Cin regal de prim renume,
Ca s-o scoată în lumină,
Chiar ”Oraș Blegar-Neghină”.
Galileu ! O, Galileu !
Ia-n seamă și gîndul meu:
De-o să-i pui în gol morișcă,
Vezi Comedia cum mișcă…
Galileu ! O, Johanneu !
Ce zici de îndemnul meu ?
– Umple gaura cu frișcă,
Și Comedia se mișcă…
10 martie 2023
* Am exprimat în poezie starea de spirit în oraș, de nedumerire că autoritățile vorbesc și scriu zilnic de un Nimeni care a mîzgălit în totalitate 16 versuri înghesuite fără rost și fără înțeles într-o (greu numită) poezie. Pentru aceasta a fost catalogat avangardist (de valoare !) și mulți autori care nu au ce spune își iau licențe, doctorate, intră în cademii, primesc premii și diplome… de rîsul maxim al lumii. În același timp doar ODATĂ pe an se scriu și se spun cîteva vorbe despre Geniul tutelar al Neamului Dac, Mihai Eminescu; amîndoi însă, au la bulevard, cîte o ”statuie”, forțat zis, deoarece Neghina are un monolit de beton, grotesc și găurit, absolut ridicol (seamănă cu ”poezia” mîzgălită de el), în vreme ce Eminescu are nevoie să-i scrii numele, pentru a-l recunoaște…Cu cele mai bune urări !
21 martie 106 e.d.
Prof. Gheorghe I. Ungureanu
Lasă un răspuns