Incepand cu luna martie, Directia de Asistenta Sociala Curtea de Arges a semnat un Protocol de colaborare cu Scoala Gimnaziala Mircea cel Batran pentru desfasurarea unor ateliere de dezvoltare personala si emotionala privind elevii din aceasta institutie scolara .
Proiectul are ca scop protecția copilului aflat în situații de risc și integrarea sociala a acestuia, prin realizarea unor activități cu caracter educativ si civic pentru prevenirea absenteismului, abandonului școlar, comportamentului deviant, bullying, violenta domestica, prevenirea consumului de alcool/droguri, dependente, etc.
Directia de Asistenta Sociala Curtea de Arges isi propune prin acest proiect:
să organizeze campanii de informare si prevenire cu urmatoarea tematica: violenta în familie, bullying, educatie sexuala, consum de droguri (alcool,tutun, substante psihoactive,etc.)
să identifice și să selecteze în colaborare cu cadrele didactice de la fiecare institutie de invatamant, copiii aflați în situații de risc;
să întocmească și să implementeze planul de servicii, planul individualizat pentru fiecare copil aflat în situatie de risc;
să faciliteze relaționarea personalului DAS, Curtea de Arges, cu consilierul scolar al fiecarei scoli;
să ofere servicii de consiliere psihopedagogică elevilor aflati in situatie de risc.
Campanie care se afla in desfasurare:
1. CAMPANIE ANTI-BULLYING
Grupul-țintă este format din preșcolarii, elevii, părinții și cadrele didactice de la grupele și respectiv clasele din care fac parte aceștia.
Scopurile specifice ale proiectului sunt:
Imbunătăţirea cunoștințelor și a înțelegerii bullying-ului în rândul profesioniștilor și al copiilor
Îmbunătăţirea abilităților interpersonale (mai ales cele sociale și emoționale)
în rândul copiilor și al adolescenților
Îmbunătăţirea strategiilor de rezolvare a problemelor și a abilităților de solutionare a conflictelor în rândul copiilor
Încurajarea martorilor de a ajuta victima
Reducerea bullying-ului și a formelor de bullying
Creșterea autoeficacității profesioniștilor pentru a face față situațiilor de bullying
In cadrul atelierului propus se discuta despre ce este bullying-ul si formele sale.
Fenomenul de bullying este foarte răspândit atât în școlile din România, cât și la nivel mondial. Acesta se referă la agresiunea sau hărțuirea fizică sau verbală, care se repetă pe o anumită perioadă și care implică un dezechilibru al puterii între două persoane.
Acest termen este folosit ca atare și în limba română, însă acesta s-ar traduce ca fiind un tip de hărțuire, intimidare sau agresiune, care poate avea loc fie între copii, la școală sau în cercul de prieteni, fie între adulți, în cadrul unei relații sau la locul de muncă.
Conform Asociației Americane de Psihologie, bullying-ul este o formă de comportament agresiv, în care o persoană provoacă, în mod intenționat și repetat, un disconfort unei alte persoane. Acesta poate fi fie sub formă de contact fizic, cuvinte adresate sau acțiuni mai subtile.
Deși fenomenul este mai răspândit în rândul copiilor, bullying-ul poate avea loc și în cazul adulților. Agresorul poate fi:
un alt coleg de la școală;
șeful sau un coleg de serviciu care intimidează;
partenerul care îl controlează pe celălalt;
un vecin;
un partener de afaceri;
un membru al familiei;
o altă persoană implicată într-o relație abuzivă.
Atât copiii care sunt agresați cât și agresorii pot dezvolta probleme serioase și de durată, din punct de vedere emoțional.
Pentru a fi considerat bullying, comportamentultrebuie să fie agresiv și să îndeplinească anumite condiții:
Un dezechilibru al puterii: copiii care-i agresează pe alții folosindu-și puterea, cum ar fi cea fizică, accesul la informații stânjenitoare sau popularitatea – pentru a controla sau a face rău altora. Dezechilibrele de putere se pot schimba în timp și pot avea loc în situații diferite, chiar dacă implică aceleași persoane;
Are loc în mod repetat: agresiunile au loc de mai multe ori;
Bullying-ul include acțiuni precum amenințarea, răspândirea zvonurilor, atacare a unei persoane din punct de vedere fizic sau verbal și excluderea dintr-un grup.
Bullying-ul din școli plasează România pe locul 3 la nivel European în privința acestui fenomen, conform unui raport al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Mai mult, aproape 400.000 de elevi sunt amenințați cu bătaia și 220.000 sunt bătuți în mod repetat de către colegi, potrivit unui studiu efectuat la nivel național. Anual, peste 19.000 de copii se sinucid, urmare a situatiilor de bullying.
Tipuri de bullying:
Bullying verbal
Este caracterizat de acțiuni verbale sau scrise, rău intenționate, cum ar fi (Șicanarea, injuriile, comentarii neadecvate, sarcasm, amenintari, critici)
Bullying fizic
Presupune folosirea contactului fizic pentru a-i intimida pe ceilalți, prin: intimidare fizica, amenintare, hartuire, lovire, simularea violentei, ridicarea pumnului.
Cyberbulling
Avansul tehnologiei a permis ca toate comportamentele menționate mai sus să poată avea loc și în mediul online, pe rețelele sociale, prin e-mail sau alte platforme. Acestea poartă numele de cyberbulling – acesta are loc și mai ușor, pentru că este mult mai facil ca o persoană să se ascundă în spatele unor ecrane și să aibă anumite comportamente.
Mai mult, oricine are un smartphone cu conexiune la Internet poate hărțui pe altcineva, fără a fi nevoit să își dezvăluie identitatea reală. Cyberbulling-ul nu mai este limitat de curtea școlii sau de colțurile străzii, ci poate avea loc 24 de ore din 24. Acesta presupune hărțuirea și amenințarea în mediul online și implică mai multe
persoane, fără a necesita puterea fizică.
Copiii care sunt hărțuiți suferă atât pe plan emoțional, cât și social, pentru că le este greu să își facă prieteni, astfel că vor avea o stimă de sine scăzută: vor începe să creadă că ceea ce se spune despre ei este adevărat.
Victimele bullying-ului pot experimenta mai multe emoții: tristețe, mâhnire,frustrare, singurătate și izolare. Mai mult, și părinții victimelor pot experimenta un sentiment de eșec cu privire la creșterea și îngrijirea copilului lor și pot fi copleșiți de întreaga situație.
Consecințele pot fi:
Depresie cronică;
Dificultatea de a stabili relații interpersonale de durată, care duce la izolare socială.
Gânduri și tentative de suicid;
Tulburări de anxietate;
Sindromul de stres post-traumatic;
Comportament autodistructiv, inclusiv auto-vătămare;
Abuz de droguri și alcool;
Riscul de a dezvolta o tulburare psihică;
In cadrul atelierului propus, dupa ce copiii au inteles felurile bullying-ului si consecintele, se proiecteaza un video cu aceasta tema, care deschide discutiile libere ale elevilor bazate pe experientele personale.
Propuneri si sugestii in cazul in care esti victima/martor a bullying-ului:
completarea un chestionar despre bullying elaborat de catre Directia de Asistenta Sociala in scopul identificari situatiilor problematice si a soluționării acestora.
informarea dirigintelui/profesorului/consilierului școlar despre cazul in care a fost implicat sau la care a fost martor
discutii cu parintii si implicarea acestora in soluționarea problemei In functie de rezultatele obtinute si de dorinta scolilor de a se implica in acest proiect, Directia de Asistenta Sociala va incheia si alte protocoale de colaborare.
Lasă un răspuns