Pictură şi sculptură suprarealistă bulgară la Muzeul Municipal

Evenimentul cultural al săptămânii a fost fără doar şi poate expoziţia a trei artişti plastici bulgari care au expus pentru prima dată pe simezele Muzeului Municipal din Curtea de Argeş. Este vorba despre pictorii Galtina Litvin şi Valentin Saaltev şi despre sculptorul Veselin Kostadinov, care este şi partenerul de viaţă al doamnei Litvin. Joi, de la ora 17.00, iubitorii de cultură din municipiu au fost invitaţi la întâlnirea cu artele şi, de ce nu, cu Bulgaria şi cu o zonă pe care o românii o simt aproape de sufletele lor, şi anume Balcicul. Printre cei care s-au aflat la muzeu i-am remarcat pe academicianul Gheorghe Păun, pictorii Ion Aurel Gârjoabă, Tudor Meiloiu şi Jean Duţă, managerul C.C.A., Simona Hirică, cel al Bibliotecii Municipale, Marian Ghiţă, preşedintele Filialei C.M.R.R. POSADA, col. Laurenţiu Domnişoru, “doamna Ikebana” Paula Fulga, prof. Sorina Ştirboiu, Gheorghe Ungureanu, poetul Dumitru M. Ion şi pictoriţa Ioana Teodora Duţă.

“Sunt fericit că vă avem aici!”

Vizibil emoţionat, managerul Ştefan Dumitrache i-a prezentat pe oaspeţii bulgari şi a făcut un scurt istoric al relaţiilor diplomatice dintre cele două state, amintind de ramura Straţimirilor, care au avut origine vlahă. “Sunt fericit că aţi acceptat să veniţi la Curtea de Argeş să vă prezentaţi operele de artă. Vizitatorii Muzeului Municipal au ocazia să vadă o altfel de artă, altfel de picturi şi sculpturi cu care sunt obişnuiţi. Sunt adevărate opere de artă, de o frumuseţe aparte şi avem un parteneriat cu Centrul Cultural din Târgu Jiu şi cu cel din Gabrovo, prin care sperăm ca această expoziţie să fie doar deschiderea pentru un adevărat schimb de experienţă între artiştii plastici din municipiu şi cei bulgari. O să îi dau cuvântul pictorului Tudor Meiloiu, care va spune mai multe”. “Am preluat ştafeta, domnule director. Fără să mă laud, eu sunt cel responsabil că această expoziţie a fost adusă la Curtea de Argeş. I-am convins să vină pentru că au ce să vadă aici, un oraş care musteşte la tot pasul de istorie, cu oameni calzi şi prietenoşi. Din ceea ce am discutat cu Valentin, care rupe şi puţină română, sunt încântaţi de tot ce au văzut până acum”.

„La Balcic, comercialul a distrus elementul artistic!”

A urmat la cuvânt dr. Marian Nencescu, unul dintre cei mai vechi colaboratori ai revistei culturale “Curtea de la Argeş”, care a spus următoarele: “Este o mare cinste pentru noi faptul că astăzi avem oaspeţi din Cadrilater, de la Dîrstor (Silistra) şi Caliacra. Este cunoscută povestea reginei Maria care s-a consultat cu academicianul George Vâlsan, geograf celebru (1885-1935), cel care a pus bazele geomorfologiei moderne din România şi care i-a recomandat să îşi achiziţioneze un domeniu la Balcic, pe care îl numea Coasta de Argint. Regina i-a ascultat sfatul şi a ridicat castelul într-o zonă foarte frumoasă, pe care a îndrăgit-o până la finalul vieţii. Să nu uităm că timp de 30 ani în acea zonă s-a petrecut un adevărat transfer de populaţie. Merită amintit Octavian Moșescu, mare iubitor și colectionar de artă, care a fost de două ori primar al orașului Balcic, urbe cu viață culturală extrem de bogată în prima jumătate a secolului al XX-lea. El a organizat acolo <<Universitatea liberă>>, a fost directorul publicației <<Coasta de Argint>> și, pentru a favoriza viața culturală a orașului, a inițiat o lege prin care artiștii puteau fi împroprie-tăriți gratuit cu locuri pe care să-și construiască locuințe. De altfel, foarte mulţi pictori românii stăteau tot sezonul la Balcic, prin anii ‘30 ai secolului trecut. În anii ‘40, când s-a cedat Cadrilaterul, multe familii macedonene, gen Becali, Hagi etc., au venit în România. Ele sunt din această regiune. Relaţiile interumane dintre bulgari şi români au fost mereu bune acolo. La ora actuală, a dispărut elementul turco-tătar al populaţiei. În ceea ce priveşte actul artistic, puteţi observa cum pictura Galtinei Litvin, cu deschideri, fante, scări, se întrepătrunde cu sculptura soţului. La Valentin Saaltev este bine reliefat spiritul mării, dialogul cu realitatea din peisajele locale, o pictură de basm, de poveste şi vioiciunea luminii tipice Balcicului. Interesant ar fi să reluăm schimbul de interpretări artistice româno-bulgar”.

“Schimbul intercultural sporeşte gradul de spiritualitate al popoarelor”

Pictorul Ion Aurel Gârjoabă a spus că este legat din trei direcţii de Bulgaria. Prima: fratele domniei sale s-a născut acum 81 ani la Silistra, părinţii fiind învăţători acolo. Apoi a amintit micul turism de frontieră pe care îl facea la vecini, la Nicopole – Plevna, dar şi că acum 3 ani a mers la o tabără de pictură la Balcic. “Prietenii şi colegii bulgari vin cu lucrări suprarealiste, expresioniste, care surprind perfect atmosfera patriarhală a oraşelor de coastă. De altfel, dacă analizezi atent fiecare tablou în parte, parcă simţi în nări parfumul peisajului bulgăresc. Îmi doresc să avem o legătură mai strânsă de acum înainte, deoarece schimbul intercultural sporeşte gradul de spiritualitate al popoarelor. Le mulţumesc, îi felicit pentru ce au realizat şi îi aşteptăm mereu cu inima deschisă!”

La final, Florin Mihai, cel care a ţinut legătura cu artiştii bulgari, a ţinut să spună câteva cuvinte: “Este a doua implicare a mea în venirea artiştilor bulgari în România. E o chestie ce transcede prin artă datorită rădăcinilor geografice şi culturale comune”. Singurul reprezentant al oaspeţilor care cunoştea limba română, Valentin Saaltev, a spus câteva cuvinte celor care au venit la vernisaj: “Sunt fericit că sunt aici, alături de prietenii şi lucrările noastre. Vă mulţumesc!”

Celor care nu au vizitat încă expoziţia, le-o recomandăm călduros, mai ales că urmează o săptămână a patimilor, când sufletul fiecăruia dintre noi trebuie să îşi găsească alinarea. Alegeţi frumosul la Muzeul Municipal din Curtea de Argeş!