După ce reprezentanţii Arhiepiscopiei Argeşului şi Muscelului au decis suspendarea parohului Gheorghe Dicu pentru o perioadă de 30 de zile, în cartierul Marina s-a provocat panică printre membrii grupului de interese ce se formase în jurul bisericii.
Dacă la început, enoriaşii au privit cu suspiciune decizia, după ce li s-au explicat motivele care au dus la suspendare, oamenii au înţeles că este vorba despre o chestiune internă şi au continuat să vină la biserică la slujbe, unde nu vin pentru slujitorii Domnului, ci să se roage. Decizia Arhiepiscopiei de a-l suspenda pentru o lună pe paroh a fost luată pentru că în contabilitatea parohiei nu s-au găsit chitanţe pentru o sumă de peste 24.000 lei şi pentru faptul că pe numele preotului este deschis un dosar penal.
Enoriaşii care au avut urechi şi bunăvoiţă să asculte, au priceput despre ce este vorba şi au continuat civilizaţi să vină la biserică, la slujbe.
În schimb, grupul de interese din jurul bisericii din Marina nu a putut să stea deoparte. Aproximativ 15 persoane, impulsionate la un moment dat şi de aburii alcoolului, au ţipat, înjurat şi blestemat în lăcaşul de cult, ca un alt slujitor al Domnului să fie împiedicat să ţină slujba.
S-au pus chiar şi în genunchi şi cu ochii spre cer ţipau să iasă din Sfântul Altar, altul, mai dur, striga din uşa Altarului să iasă afară, că „biserica este doar a preotului Dicu şi în afară de el nimeni nu are voie să slujească”.
Oare la şcoală când le schimbau învăţătorul sau profesorul se legau de bancă sau încuiau şcoala în semn de protest !?!
Dar comportamentul lor nu a fost generat de dragostea sufletească pe care o au faţă de paroh, ci de cele lumeşti. Terenuri prin jurul bisericii cumpărate pe numele celor care mai ieri dădeau cu pumnii în stânga şi în dreapta că nu permit unui alt preot să intre în Sfântul Altar, ceva nunţi şi botezuri care se împart către acoliţii de nădejde pentru evenimente care se fac fără bon fiscal sau facturi….uite că se poate, chiar şi în perioada în care până şi unui cerşetor îi vine să îţidea bon pentru mărunţiş de frica ANAF-ului!Dacă tot suntem la cele lumeşti care generează atâta solidaritate, de ce să nu amintim şi de licoarea lui Bachus care după pomeni se împarte cu generozitate către cei care plângeau cu lacrimi de crocodil de mila părintelui suspendat, dar înjurau şi blestemau de mama focului în Casa Domnului, în Săptămâna Mare.
Oare a dispărut frica de Dumnezeu atât de mult încât se împiedică buna desfăşurare a unui eveniment de cult doar din cauza unor simpatii personale?
Săptămâna Mare şi casa Domnului nu mai eu nicio însemnătate pentru credincioşi de s-a ajuns să se înjure în biserică?
Rugăciune şi slujbele nu ar trebui să aibă vreo legătură cu simpatiile personale, în învăţăturile din Biblie nu se spune ceva despre asta, iar dacă postul presupune o perioadă în care trebuie să medităm cu toţii, atunci cum pot oamenii să încalce învăţăturile sfinte fără pic de remuşcări?
Lasă un răspuns