Asociația Euroactive (Curtea de Argeș, România), împreună cu partenerii Municipalitatea din Bassano del Grappa (Italia), Croatian Youth Network (Mreza Mladih Hrvatske – Croația), și Association for Employment, Inclusion and Development (ASEID – Spania) lansează cercetarea „Tinerii în Europa de astăzi”. Studiul urmărește să surprindă în date nevoile tinerilor și implicarea lor atât la nivel european, cât, mai ales, la nivelul țărilor participante. Demersul este un rezultat al proiectului YAMAG (Youth and Municipality Act Global), derulat pe o perioadă de 24 de luni, care a implicat participarea unor tineri cu vârste între 18 și 29 de ani.
Cercetarea are o dublă abordare, cantitativă și calitativă, din punctul de vedere al prelucrării datelor, ea fiind structurată în mai multe capitole care analizează: 1) aspecte socio-demografice din cele 4 țări participante, 2) nevoile tinerilor din Italia, Spania, Croația și România, 3) participarea tinerilor la nivel european și în țările implicate în cercetare, 4) cadrul politic în care tinerii evoluează în Europa și, mai ales, în cele 4 țări participante.
În ciuda eforturilor Uniunii Europene de a promova implicarea tinerilor în toate domeniile societății, subreprezentarea, deziluzia, dezamăgirea și neîncrederea în societate sunt sentimente din ce în ce mai răspândite în rândul tinerilor și o manifestare clară a lipsei de sprijin din partea instituțiilor. Mai mult, pandemia COVID-19 a dus la o creștere a fenomenului de excludere socială a lor, iar acest lucru i-a determinat pe tineri să devină izolați față de comunitățile în care trăiesc.
Concluziile „Tinerii în Europa de astăzi” subliniază că tinerii italieni, spanioli, croați și români cer în unanimitate suport instituțional atât pentru a îmbunătăți condițiile de muncă, cât și pentru a îmbunătăți calitatea ofertei educaționale și tranziția școală-universitate-muncă. Neîncrederea, subreprezentarea și un sentiment de abandon din partea guvernelor și instituțiilor socio-politice care îi reprezintă sunt comune tuturor celor patru țări.
Deși majoritatea țărilor partenere (Spania, România, Italia) au implementat politici destinate exclusiv tinerilor, cu un accent special pe cei care părăsesc școala timpurie și NEET (Not in Education, Employment, or Training), impactul acestor politici este foarte variabil.
Datele cu privire la situația României nu sunt nici ele îmbucurătoare. Aici s-a înregistrat o rată NEET de 16,5% în rândul persoanelor cu vârste între 15 și 29 de ani, mai mare în rândul femeilor (18,5%), comparativ cu bărbații (14,5%).
În 2021, România a raportat o rată a șomajului în rândul tinerilor de 16,3%, mai mare în rândul femeilor (18,2%) în contrast cu bărbații (14,5%). Notabil este că, un studiu privind influența factorilor socio-economici asupra ratelor criminalității în România, au asociat cifrele mai ridicate ale șomajului cu ratele crescute ale criminalității, corelația dintre mediul rural și comportamentul criminal fiind unică pentru țara noastră. România se confruntă cu o provocare semnificativă și în ceea ce privește abandonul școlar timpuriu, cu peste 15% dintre românii cu vârste între 18 și 24 de ani care și-au întrerupt educația după ce au finalizat cel mult învățământul secundar inferior în 2021, marcând cel mai mare procentaj din Uniunea Europeană.
Cei mai afectați sunt tineri care provin din minorități entice, din familii sărace sau din medii rurale.
Șomajul în rândul tinerilor este, de asemenea, o problemă în România. Cu o rată a șomajului de 22,8% în rândul tinerilor cu vârste sub 25 de ani, România s-a clasat în anul 2022 pe locul al patrulea între țările membre ale UE. Este îngrijorător faptul că șomajul ridicat în rândul tinerilor contribuie semnificativ la creșterea criminalității în rândul acestora.
Nivelul de participare a tinerilor a evoluat în bine de-a lungul anilor în România, dar pandemia de COVID-19 a afectat bunăstarea emoțională a adolescenților și tinerilor. Deși România a adoptat o legislație dedicată lor – Strategia Națională a Politicii de Tineret – care abordează chestiuni relevante în dinamica de tineret, dovezile concrete care susțin implementarea corespunzătoare a politicilor care servesc interesele și nevoile unice ale tinerilor rămân discutabile. Cercetarea arată că, în România, politica de tineret nu a produs rezultate semnificative și este percepută de beneficiari ca fiind îndepărtată de nevoile lor.
Deși fundalul cultural al țărilor participante este distinct, totuși preocupările tinerilor converg, iar nevoile și dorințele lor nu par a ține cont de specificul național. Atât sondajul la care au participat 217 respondenți din cele 4 țări, cât și focus grupurile derulate în Italia, Spania, România și Croația pe parcursul proiectului au semnalat un decalaj semnificativ între nevoile actuale ale tinerilor și tipul de politici de tineret implementate în cele patru țări partenere (Italia, Croația, România și Spania). Acest decalaj subliniază nevoia urgentă de măsuri specifice, cuprinzătoare și structurale pentru a îmbunătăți oportunitățile și condițiile de participare a tinerilor.
Cercetare realizată în cadrul proiectului YAMAG (Youth and Municipality Act Global), co-finanțat de Uniunea Europeană. Punctele de vedere și opiniile exprimate aparțin, însă, exclusiv autorului (autorilor) și nu reflectă neapărat punctele de vedere și opiniile Uniunii Europene sau ale Agenției Executive Europene pentru Educație și Cultură (EACEA). Nici Uniunea Europeană și nici EACEA nu pot fi considerate răspunzătoare pentru acestea.
Lasă un răspuns