Un nou proiect turistic de amploare în Argeș: după Arca lui Noe, urmează parcul Dracula

Proiectul Arca lui Noe a fost inaugurat în 2025, iar acum omul de afaceri vorbeşte de un nou pariu, tot în Schitu Goleşti, judeţul Argeş, dar pornind de la legenda lui Dracula ♦ Claudiu Lupaş are şi Castelul Lupilor Transilvania, o facilitate de cazare din Hunedoara.

Claudiu Lupaş, fondatorul Arcei lui Noe şi Castelului Lupilor Transilvania, consi­deră că e antreprenor dintot­deauna, de când a început să înţeleagă ce înseamnă un câştig financiar. „Eram mic când am observat că pot să fac un pic de comerţ cu jucării, timbre sau abţibilduri.“

Prima firmă a apărut însă în 2004. A deschis un bar în curtea castelului de astăzi – Castelul Lupilor Transilvania. A fost un proiect mai atipic, spune el, cu o motocicletă funcţională pe perete şi cu un sicriu în loc de masă la intrare. „A prins foarte bine la public.“

Înainte de asta, el lu­crase în străinătate, în Italia, în HoReCa, aşa a câş­tigat experienţă în do­meniu. În ţară, definitiv, s-a întors în 2010, dar barul l-a deschis în 2004.

„Lucrurile au mers bine şi fără ca eu să fiu aici.“

Apoi, a transformat castelul în ceea ce este astăzi – o facilitate de cazare ce poate fi şi vizitată.

Un scurt istoric

„Proprietatea a fost cumpărată de bunicul meu. Doar că el a stricat foarte mult din ceea ce reprezenta castelul. Regimul comunist nu permitea să ai anu­mite proprietăţi. Eu l-am readus la forma iniţială.“

Claudiu Lupaş spune că a fost unul dintre primii beneficiari ai fondurilor SAPARD. A fost vorba de 100.000 de euro. Investiţia totală a fost mult mai mare, dar aşa a pornit procesul de transformare a castelului într-o unitate de cazare.

„Am făcut totul dintr-o dată. Am înce­put în 2007, iar în 2013 am fost gata. Am stricat totul până la fundaţie şi l-am reconstruit după planurile vechi.“

El e originar din Transilvania, dar con­si­deră că e şi puţin argeşean acum.

Totul a început cu o fabrică din indus­tria auto deschisă în localitatea Schitu Goleşti din Argeş.

O poveste cu mulţi cai (putere)

„Construcţia caroseriilor maşinilor Ferrarri şi McLaren se face în România din 2010, anul când am decis să revin în ţară. Ele se produc în localitatea Schitu Goleşti din Argeş, unde a fost realizată o investiţie de 25 mil. euro. Eu am fost vicepreşedintele acestei firme care a construit fabrica. În decembrie 2018 mi-am dat demisia.“

Spune că este vorba de un partener istoric al marilor branduri auto, ce colabo­rează cu Ferrari de zeci de ani. „Au venit în România pentru că i-a atras forţa de muncă ieftină şi sistemul de taxare.“

Fontana Pietro România, care ope­rează fabrica, potrivit datelor ZF, a închis 2025 cu afaceri de 177 mil. lei şi cu 238 de salariaţi.

„Am intrat în contact cu această firmă în Italia, unde eu aveam deja o societate care aducea forţă de muncă din România. Nu aveam nimic de-a face cu industria auto­motive, eu fiind originar din Hune­doa­ra. Aşa am ajuns în Argeş, de unde am adunat un nucleu de oameni foarte competitivi.“

Are în continuare această firmă de plasare de forţă de muncă.

Cea mai bună decizie

„Oamenii pleacă acum mai mult ca niciodată pentru că situaţia economică din România nu este dintre cele mai bune. În viziunea mea însă, este ţara tuturor posi­bili­tăţilor. Sigur, e nevoie de efort şi de impli­care în proiectele pe care le facem. Totuşi, nu am regretat niciodată că m-am întors.“

După ce a descoperit judeţul Argeş prin intermediul proiectelor din industria auto, a decis să şi investească aici.“Am construit un proiect care se numeşte Arca lui Noe. De fapt, am construit Arca lui Noe în mărimea ei biblică. Toată lumea mi-a zis că e o nebunie, dar m-am ambiţionat.“

Proiectul a fost demarat undeva la sfârşitul pandemiei şi a fost gândit a avea diverse etape de dezvoltare.

„Este construit în fostul cel mai mare depozit de combustibil al Aviaţiei Române, o unitate militară abandonată, pe care am considerat că este important să o valorifi­căm. Am luat spaţiul în concesiune, auto­rităţile locale din vremea aceea ne-au ajutat.“

Ce urmează?

Iniţial, se gândise să facă acolo un azil, dar lucrurile nu s-au potrivit. Aşa a ajuns la un parc de distracţii cu componentă educaţională, spune el.

„Ducem o bătălie nu tocmai simplă cu tehnologia.“

Finalul proiectului e gândit pentru 2030. Prima parte a dezvoltării – mai exact Arca lui Noe – se întinde pe aproximativ 5 hectare.

„Vrem să continuăm, avem în plan un alt parc de distracţii în zona unde sunt buncărele, adevăratele rezervoare de combustibil ale fostei unităţi militare. România are foarte multe lucruri frumoase pe care nu le punem în valoare. Dacă vorbim despre marketing internaţional, România are două argumente – Transilvania şi Dracula. Eu vreau să duc mai departe acest marketing şi să dezvolt un parc cu tematica Dracula.“

Sunt circa 700 de metri distanţă între Arca lui Noe şi unde vrea să ridice acest proiect nou, care se va întinde pe 15 ha.

„Până acum, am investit deja câteva milioane bune de euro. Nu am luat fonduri europene, doar fondurile noastre şi credite bancare.“

Cum a prins?

Arca lui Noe a fost inaugurat anul trecut, pe 1 iunie. În acea zi, parcul a avut câteva mii de vizitatori, spune Claudiu Lupaş.

„Strada a fost blocată pe ambele sensuri, pe kilometri întregi. Oamenii au fost curioşi să vadă mastodontul ăsta din lemn, construit iniţial pentru a salva lumea. Noi am construit arca la faţa locului. Au fost peste 25 de oameni care au muncit la ea. În 2026, vedem o constanţă în numărul de vizitatori, ceea ce e şi normal.“

Începuturile vin cu multă curiozitate, apoi se întorc cei care încep să înţeleagă proiectul, adaugă el.

„Ca antreprenori, trebuie să lăsăm ceva după noi“, susţine Claudiu Lupaş fără a oferi cifre.

El a fost prezent în cadrul emisiunii Argeş, de la pol industrial la centru de afaceri, un proiect al Ziarului Financiar susţinut de Banca Transilvania.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*