În perioada 1–5 octombrie 2026, la Colegiul Național „Vlaicu Vodă”, Ziua Mondială a Educației a devenit pretextul unui exercițiu de reflecție care i-a adus împreună pe elevi și profesori în cadrul proiectului „EDUCAȚIA NE UNEȘTE”.
Am pornit de la o idee simplă, dar care merită readusă din când în când în centrul vieții unei școli: educația este mai mult decât ceea ce poate fi evaluat printr-o notă și mai mult decât suma informațiilor pe care le acumulăm: ea înseamnă să învățăm să gândim, să întrebăm, să argumentăm, să colaborăm, să îi ascultăm pe ceilalți și să ne descoperim, treptat, propriul drum.
De aceea, proiectul nu le-a propus elevilor să vorbească despre educație în termeni abstracți, ci să o privească pornind de la propriile experiențe. Elevii din ciclul primar, gimnazial și liceal au participat, alături de învățători, profesori și diriginți, la activități adaptate vârstei lor, dar construite în jurul aceleiași întrebări: ce rămâne, de fapt, cu noi din anii petrecuți la școală?
„Educația pentru mine înseamnă…”
Un arbore desenat a devenit, treptat, un arbore alcătuit din idei. Pe ramurile lui, elevii au așezat post-it-uri pe care au continuat, fiecare în felul său, propoziția „Educația pentru mine este…”. Dincolo de aspectul vizual al activității, răspunsurile au făcut vizibile perspective diferite asupra școlii și învățării: înainte de a le spune noi, adulții, ce ar trebui să însemne educația pentru ei, este important să aflăm și ce înseamnă ea deja în mintea copiilor și a adolescenților.
Profesorul care rămâne în memoria unui elev
O altă activitate i-a invitat pe elevi să se gândească la un profesor pe care îl admiră, la un profesor care le-a influențat parcursul sau la o experiență educațională pe care nu au uitat-o. Emoțiile și recunoștința au trecut în scrisori și texte personale despre profesori care au știut să explice, să încurajeze, să ofere încredere sau să vadă într-un elev ceva ce, poate, el însuși încă nu reușise să vadă. Este unul dintre acele exerciții care ne amintesc că influența unui profesor nu poate fi întotdeauna măsurată imediat. Uneori, adevărata măsură a unei lecții se vede mult mai târziu, în alegerile, încrederea și felul de a gândi al celui care a primit-o. „Școala mea” – școala văzută de cei care o trăiesc zi de zi
Prin desene, postere și afișe, elevii au fost provocați să reprezinte școala așa cum o văd ei. Nu imaginea instituțională a școlii, ci școala privită de la înălțimea unui copil sau din perspectiva unui adolescent: cu locurile, oamenii, culorile, emoțiile și detaliile pe care ei le consideră importante. Privite împreună, lucrările spun ceva ce cu greu ar putea surprinde o definiție: aceeași școală poate avea tot atâtea chipuri câți elevi îi trec zilnic pragul.
„O carte, o idee, o schimbare”
Educația a fost urmărită și prin intermediul literaturii. Elevii au analizat cărți și personaje al căror parcurs este legat de învățare și formare, încercând să observe ce anume produce schimbarea: întâlnirea cu un profesor, accesul la cunoaștere, o experiență dificilă, o alegere, o carte sau curajul de a privi lumea altfel. Lectura a devenit, astfel, punct de plecare pentru o întrebare care îi privește direct: cum ne schimbă ceea ce învățăm?
Toate aceste activități au fost circumscrise obiectivele proiectului „Educația ne unește”: stimularea creativității și a exprimării personale, dezvoltarea comunicării și colaborării, reflecția asupra rolului școlii în dezvoltarea fiecăruia și, nu în ultimul rând, consolidarea sentimentului de apartenență la comunitatea școlară.
În suma lor se află sensul titlului ales pentru proiect: educația ne unește nu pentru că ne face identici și nici pentru că toți învățăm în același fel. Ne unește tocmai prin întâlnirea unor experiențe, vârste și perspective diferite. Îi aduce în același spațiu pe copilul care începe să descopere lumea, pe adolescentul care încearcă să își găsească drumul și pe profesorul care îl însoțește o parte din acest drum, iar școala capătă sens prin toate aceste întâlniri.
Fotografiile surprind doar câteva secvențe ale activităților desfășurate în aceste zile. Dincolo de ele rămân, însă, ideile scrise pe un post-it, desenele, cărțile discutate, scrisorile adresate profesorilor și, mai ales, conversațiile pe care toate acestea le-au provocat, în încercarea de a rămâne consecvenți devizei proiectului nostru:
„Educația nu ne spune doar ce să știm. Ne ajută să descoperim cine putem deveni.”, transmit reprezentanții CNVV Curtea de Argeș.
Lasă un răspuns