După 15 ani, o echipă feminină din ţara noastră reuşeşte să revină în elita handbalului mondial. Duminică, la Ohrid, în Macedonia, România a învins în finala mare campioana mondială din 2012, Germania. Româncele au făcut instrucţie cu nemţoaicele ca la cazarmă şi le-au administrat o corecţie pe care n-o vor uita uşor. În grupă, au fost mai blânde, mulţumindu-se cu o victorie la două goluri, dar în finală s-au dezlănţuit şi nu le-au lăsat pe adversare să conducă decât vreo 30 secunde, când au deschis scorul. Apoi, fetele noastre au ţinut să nu le lase nici măcar o firavă speranţă la titlu adversarelor şi au evoluat cu o determinare admirabilă până la ultimul fluier ale excelentului cuplu de arbitri spanioli – Alvarez Mata şi Bustamente Lopez – care le-a consfinţit victoria. Ultimul titlu suprem obţinut de naţionala noastră a fost la tineret, în 1999, atunci când generaţia lui Brădeanu şi Vărzaru strălucea în China. Au mai urmat un argint mondial în 2005 şi un bronz european în 2010, pentru handbalul nostru feminin, care de atunci intrase într-o secetă prelungită la toate nivelurile. Acum, generaţia născută în 1996/’97, a şters parcă toate neîmplinirile prin evoluţia încântătoare de la ultimul mondial al junioarelor. Rezultatele sunt relevante: 8 victorii şi un singur egal!
Drumul spre finala mare
România a fost în aceeaşi grupă cu Gemania şi cu Danemarca, două din forţele recunoscute ale handbalului european. Pe prima a învins-o cu 27-25, iar cu a doua a remizat, 30-30. Germania a pierdut şi la Danemarca (24-28) şi s-a calificat de pe locul III. În optimi, echipa noastră a trecut de naţionalela Croaţiei (28-22, în optimi), de a Olandei (36-22, în sferturi) şi de a Muntenegrului (28-25, în semifinală). Remarcabil este faptul că podiumul mondial a fost dat de grupa României, căci şi Danemarca a învins Muntenegrul cu 20-19, în finala mică. Echipa noastră şi-a luat o strălucită revanşă după ce acum doi ani a încheiat mondialul pe locul IV, după Germania, Rusia şi Norvegia (în faţa căreia a pierdut în finala mică).
„Tăvălugul românesc”
Cam aşa trebuie să le fi părut nemţoaicelor finala de coşmar cu fetele noastre. După ce au egalat scorul la 1, acestea s-au năpustit în atac, fără să neglijeze apărarea şi, pe la mijlocul primei reprize, înscriseseră pe tabelă scorul de 7-1, iar spre finalul ei, 11-3. O uşoară relaxare le-a permis adversarelor o revenire de moment (11-4, 12-5 şi apoi 15-7). Bine conduse de pe margine de antrenorii Neluţ Roşca şi Gavril Kozma şi încurajate de oficialul federaţiei, Narcisa Lecuşanu, handbalistele noastre bine coordonate în teren de Cristina Laszlo, (marcatoare a 3 goluri), a pus în valoare forţa de aruncare a Biancăi Bazaliu (care avea nevoie să înscrie 10 goluri pentru a deveni golgeterul competiţiei – obiectiv atins), dar şi a masivului pivot Lorena Ostase (5 goluri) sau Daniela Corban (3), Alexandra Caraşol, Alina Ilie, Iulia Maria Andrei, Dana Aber-Kader (fiecare câte 2) şi Sonia Vasiliu (1). În ciuda eforturilor echipei germane, jucătoarele noastre le-au ţinut la distanţă de 7-8 goluri pe tot parcursul reprizei secunde, dând impresia că puteau marca de câte ori îşi doreau. Ceea ce a impresionat a fost faptul că avem o echipă cu talie, puternică, tehnică şi disciplinată, capabilă să facă faţă oricărei selecţionate din lume. Excelentă a fost şi prestaţia portarilor Mădălina Ion şi Isabela Roşca în obţinerea aurului mondial. Din lot au mai făcut parte Florenţa Ilie, Craiu, Dindiligan, Bucă şi Tăivan.
„N-am avut emoţii”
Aceasta a fost declaraţia preşedintelui FRH, Alexandru Dedu: „Din min. 5 m-am liniştit total, când am văzut evoluţia fetelor. Acum avem obligaţia de a le asigura tot ceea ce este necesar, pentru a nu pierde această generaţie minunată, care a reuşit o mare performanţă la Strumica şi Ohrid”. Antrenorul Roşca a făcut un apel la oficialii federaţiei de a păstra antrenorii români şi de a dezvolta centrele de excelenţă create, care au alimentat naţionala. Este vorba despre cele de la Cluj, Rm. Vâlcea, Slatina, Bucureşti, Vaslui, Plopeni şi din alte oraşe. „Am crezut din prima clipă că putem câştiga; de-asta ne-am apucat de handbal şi am evoluat cu convingerea că suntem de neînvins. Acum vrem să confirmăm şi la Campionatul European şi vom reuşi dacă vom fi sprijinite, pentru că nu facem rabat la muncă!” – a declarat Cristina Laszlo, lidera acestei generaţii, care vine de la Cluj şi a fost inclusă în echipa campionatului, alături de Bazaliu şi Ostase. De altfel, România este singura reprezentativă cu trei jucătoare selecţionate pentru echipa lumii. Oricum fetele merită respectul iubitorilor de handbal, din care circa 100 au bătut cei 1.000 km până la Ohrid, ca să le susţină în finală!
Lasă un răspuns